La Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 51/2024 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (PL-x 369/2024), rămas pentru votul final, deputatul AUR Argeş Bogdan Velcescu a avut următoarea intervenţie:

„În timp ce urcam scările, să vin să vă vorbesc, îmi aduceam aminte ceea ce am citit la CNSAS despre străbunicul meu, care a fost „reeducat” la Închisoarea Piteşti.

Eu nu ştiu dacă foarte mulţi dintre dumneavoastră, de aici, prezenţi, aveţi rude care au trecut prin asta, aveţi înaintaşi care au trecut prin asta. Dacă aveţi, poate ar trebui să vă gândiţi că astăzi nu se întâmplă decât o mică reparaţie cu ceea ce dezbatem.

Am văzut acolo o cifră, cu… 250 de oameni care au depus cereri pentru a li se restitui diverse bunuri şi proprietăţi. Oare sunt ale urmaşilor celor care au suferit sau sunt ale celor care au beneficiat de drepturi litigioase, cumpărate pe ochi frumoşi? Ştiţi voi bine cum şi de unde, şi de la cine.

După 35 ani, majoritatea care au avut dreptul ăsta s-au cam dus şi venim noi astăzi, în urma lor, să ne batem joc de ceea ce ne-au lăsat moştenire şi să arătăm cu degetul, aşa, în stânga şi-n dreapta, că – vezi, Doamne! – legionari şi bau-bau.

Măi, oameni buni, eu am trăit cu poveştile astea, am trăit cu memoria lor. Am trăit de mic cu ceea ce s-a întâmplat la „Fenomenul Piteşti”. Vin de la Piteşti, ştiu ce a însemnat să se bage pumnul în gură unei părţi a societăţi. Vedem zilele astea că ne întoarcem din nou în trecut. Unii cu faţa către stânga, alţii cu faţa mai către dreapta. Unde e centrul în toată povestea asta? Unde e echilibrul în toată povestea asta?

Dacă vreţi, într-adevăr, să reparăm ceea ce a rămas nerezolvat, hai să ne uităm cu atenţie la ce drepturi litigioase remunerăm sau rambursăm. Că, dacă dăm un Google Search, s-ar putea să ne trezim cu cazuri precum Borşa, unde 17.000 hectare de pădure nici acum nu sunt retrocedate. S-ar putea să ne trezim cu adevăraţi proprietari care nu şi-au văzut niciodată nici măcar casa părintească, nu mai zicem de terenuri arabile şi de păduri.

Mai multă atenţie, vă rog! Mulţumesc!”