E puțin probabil ca vreunul dintre noi să nu fi trecut, cel puțin o dată, prin Budapesta. Eu, de pildă, am vizitat-o pentru prima oară cu părinții mei, la zece ani, ulterior în mai multe rânduri, iar vara aceasta petrec acolo câteva zile în tranzit MediGames pe coasta croată, respectiv Congresul Societății Europene de Cardiologie de la Munchen.

Înainte de toate, Perla Dunării este un model foarte bun de orientare urbană, metropola având două structuri edilitare – Buda la vest și Pesta la est, simetrice față de fluviu.

Orașul impresionează prin imaginea scenică a fluviului pe ale cărui maluri sunt așezate bijuterii arhitectonice imperiale, cum sunt Palatul Regal și Bastionul Pescarilor din Buda, respectiv Bazilica Sfântul Ștefan și Parlamentul din Pesta, ultimul cu ingenioasa arhitectură a lui Imre Steidl rezultată din etalarea pe sferă a Palatului Westminster. Buda și Pesta sunt conectate prin grandiosul pod cu lanțuri, ca și cu cele care poartă grațioasele nume de Margareta și Elisabeta.

Prima amprentă este, desigur, cea medicală. Prin anii ’90 am participat la câteva cursuri organizate de Societatea Europeană de Cardiologie la Complexul Helia Thermal. Aici, împreună cu mai mulți colegi din țară, am interacționat atât în plenul lucrărilor, cât și informal cu colegi maghiari și din alte țări est-europene, confirmând valoarea cardiologiei românești. Nici în privința spitalelor, Budapesta nu depășește Bucureștiul.

De asemenea, la un congres european de urologie, prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF Carol Davila București, a primit un premiu pentru merite științifice în timpul unei croaziere pe Dunăre, așa cum mărturisea la decernarea premiului Honoris Causa.

Amprenta spirituală ortodoxă este dată în primul rând de Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Piața Petofi, construită de macedo-români și greci începând cu anul 1785, actualmente aparținând Patriarhiei moscovite, dar și de așezământul monahal românesc Sf. Ioan Botezătorul și biserica ortodoxă bulgară.

Avocat la Curtea Supremă a Ungariei, politician și filantrop, aromânul Emanuel Gojdu a lăsat o faimoasă moștenire imobiliară care îi poartă numele – Gozsdu Court Udvar, ca și fundația care a susținut studenți eminenți ca Traian Vuia, Octavian Goga, Constantin Brâncuși, Tiberiu Brediceanu, Aurel Vlaicu etc.

A patra amprentă este cea regală, a spiritului renascentist corvinesc. În această cheie se încadrează statuile regelui Matei din Piața Eroilor – Millenium și, respectiv, Castelul Buda cu superba fântână neo-barocă, față de care grupul statuar din Cluj-Napoca – Piața Unirii nu este cu nimic mai prejos. Cu origini în Hunedoara, familia Corvin a dat cel mai mare rege al Ungariei, care a relansat țara militar și cultural. De menționat și relațiile complexe cu domnitorii Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș, de la rivalitate militară la alianțe strategice.

Amprenta muzicală a venit în seara de la InterContinental în care am cântat la patru mâini piesa Casablanca împreună cu pianistul resortului. Acest moment cultural mi-a amintit de întâlnirea dintre Grigoraș Dinicu și prințul lăutarilor care a avut loc în urmă cu mai bine de un secol, la sfârșitul căreia violonistul bucureștean a fost declarat regele lăutarilor.

În aceiași termeni îl văd și pe David Popovici, și el un suveran prin titlurile de campion mondial în proba regină a înotului. M-am simțit extraordinar să pot înota câteva lungimi la Duna Arena, bazinul în care campionul nostru a explodat la nivel mondial în 2022 cu primele titluri mondiale. Anul viitor, Budapesta va găzdui din nou această competiție, tot la Duna Arena, cu mențiunea că probele de 100 și 200 m liber se vor desfășura la MVM Dome.

De altfel, cea mai mare sală multifuncțională din Europa a găzduit turneele de handbal feminin Final Four, la care „tigroaicele” de la CSM București au obținut o medalie de aur și trei de bronz, ultima chiar acum câteva săptămâni.

Nu în ultimul rând, capitala Ungariei deține Pușkaș Arena – gazda ultimei finale UEFA Champions League și palatul de gheață Vasas Jeg Palotai – locul de antrenament al ștafetei de viteză aureolate la penultima olimpiadă albă.

În sfârșit, m-am bucurat să regăsesc nume ale unor personalități transilvănene în Bulevardele Bela Bartok – compozitor inspirat profund din fibra muzicală folclorică românească, Janos Bolyai – matematician și co-patron academic al universității clujene de top UBB, precum și Gyorgy Dozsa, revoluționarul secui care a luptat împreună cu românii ardeleni împotriva abuzurilor autorităților maghiare din Transilvania secolului al XVI-lea.

Așadar, șapte fațete robuste ale prezenței românești în superba metropolă danubiană.

Rubricile și știrile de sănătate sunt susținute de CATENA – Farmacia Inimii.