Editorialul acestei săptămâni este un jurnal de vacanță cu conotații culturale. Parcurgem un itinerar pe unul dintre râurile menționate la începutul Doinei lui Eminescu, traversând Ucraina, România, Slovacia, Ungaria și Serbia.
Râul Tisa izvorăște, ca și fratele său Nistru, din Carpații Păduroși. Acest bigeminism ne amintește de Hășmașul Mare, muntele din care pornesc Mureșul și Oltul. Izvorul Mureșului a fost cândva o frumoasă stațiune de schi pentru tineret în care, pe parcursul unei săptămâni, am învățat intensiv acest sport. Dacă Mureșul curge spre Tisa, care mai are afluenți din bazinul hidrografic românesc Crișurile, Someșul și Bega, fratele Olt ia pe cont propriu un traseu direct în Dunăre.
Cu ani în urmă, petrecând un Paște la Sighetul Marmației, m-am bucurat să pășesc pe undele firave ale Tisei. Am aflat în aceeași zi că firul fragil al râului fusese deviat ușor din cauza condițiilor meteo. Cu alte cuvinte, intrasem involuntar în Ucraina, din fericire fără incidente! Foarte aproape se află cimitirul vesel de la Săpânța, pe care l-am vizitat pentru prima dată în liceu, sepultură cunoscută în întreaga lume pentru originalitatea sa.
Intrând în Ungaria, râul ajunge la podgoriile Tokaj, pe care le-am cunoscut mai degrabă prin intermediul papilelor gustative decât fizic. Urmează cochetul oraș Solnoca (Szolnok în maghiară), în care am făcut cândva o scurtă escală în drum spre resortul Helios Thermal din Budapesta, unde am participat la un curs al Societății Europene de Cardiologie.
Seghedin, în maghiară Szeged, este un oraș emblematic al Tisei. Am trecut luna trecută pe acolo cu lejeritate, bucurându-mă de proaspătul statut Schengen al țării noastre.
Orașul are un parfum cultural și deține cea mai titrată universitate din Ungaria. Parcurile cu arbori seculari care străjuiesc ambele maluri ale Tisei oferă deopotrivă liniște și grandoare.
Domul cu hramul Sfintei Fecioare Maria și Turnul Sfântului Dumitru din Piața Centrală a urbei inspiră protecția divină asupra cetății riverane Tisei. Palatul Culturii se impune prin liniile marmorate inspirate din arhitectonica primăriei vieneze. Renumit și pentru gastronomia sa, Seghedinul etalează pe faleză restaurante stilate cu preparate din variatele specii de pești ale râului.
Într-o țară care investește în natație ca sport național, este de remarcat amenajarea malului drept râului ca plajă urbană, bazinul scurt de la ștrandul Aquapark și, la preț de câteva zeci de km distanță, bazinul olimpic de la Giula (în maghiară Gyula), stațiune termală cu o puternică amprentă românească. Ne referim aici la Arhiepiscopia Românilor din Ungaria cu sediul la Catedrala Sân Nicoară, corespunzătoare „regiunii europene binecuvântate și străvechi dintre Dunăre, Mureș, Crișuri și Tisa”.
În Serbia, Tisa are tangențe cu orașul dunărean Novi Sad – denumit în latină Neoplanta de împărăteasa Maria Tereza. Reședința provinciei Vojvodina, care este și un puternic centru economico-financiar și cultural, este legată de Tisa printr-un canal.
Dacă în urmă cu un secol și jumătate, Tisa curgea în totalitate pe teritoriul Ungariei, în zilele noastre, râul se conturează tot mai pregnant ca și graniță naturală de vest a Grădinii Maicii Domnului.
Rubricile și știrile de sănătate sunt susținute de CATENA – Farmacia Inimii.

