Dacă acest jalon din PNRR va fi adoptat, se va crea un mecanism prin care pot fi blocate diverse investiții și proiecte strategice din România:
* Hidrocentrale;
* Parcuri eoliene în Marea Neagră;
* Schimbarea încadrării terenurilor agricole și forestiere (estimare: aproximativ 2 milioane de hectare);
* Limitarea utilizării pesticidelor, erbicidelor și îngrășămintelor cu 50% față de media națională actuală (care este deja la aproximativ o treime din media europeană);
* Delimitarea „aleatorie” a unor noi arii protejate și zone strict protejate.
Toate acestea ar putea fi realizate prin ordine de ministru în perioada 2027–2030.
Până în prezent, nimeni nu a văzut noile zone propuse. Chiar autorii studiului afirmă că nu există fonduri pentru despăgubiri sau compensări.
La capitolul obiective găsim și formulări care, la prima vedere, par să fie pe placul tuturor:
T2. Restaurarea efectivă a cel puțin 30% din ecosistemele degradate (terestre, ape interioare, marine și costiere)
* Indicator: suprafața ecosistemelor restaurate (ha).
T3. Conservarea efectivă a cel puțin 30% din suprafețele terestre și marine, prin arii naturale protejate și OECM (Other Effective Area-Based Conservation Measures), bine conectate și reprezentative.
* Indicator: suprafața ariilor protejate și OECM (% din teritoriu).
T23. Egalitate de gen în implementare și acces egal la resurse și decizie.
* Indicator: existența cadrului legislativ, administrativ sau de politici pentru implementarea Planului de Acțiune privind Egalitatea de Gen (2023–2030), care să asigure drepturi egale, acces egal la terenuri și resurse naturale și capacitatea femeilor și fetelor de a contribui la obiectivele Convenției.
P.S.: În timp ce noi impunem fermierilor sute de condiții, importăm produse din Mercosur și din state non-UE care nu respectă aceleași norme!
