Românul se pricepe la fotbal și la politică, mai nou și la PNRR. Urmăresc cu stupoare lecțiile pe care le dau mulți pe la toate televiziunile și pe rețelele sociale despre cum ar trebui făcut, de către cine și în ce parametri. Unii spun chiar că ei știu formula magică, dar o țin la sertar, ascunsă de ochii noștri. Dincolo de orice polemică și retorică politicianistă sterilă și iresponsabilă, un lucru e cert: 2023 este probabil cel mai complicat an de până acum din perspectiva banilor europeni! Iar argumentele sunt de ordinul zecilor!

„În 2023 trebuie să atragem fonduri europene în valoare de 7,5 mld. euro, în condițiile în care avem un ritm de absorbție undeva la 5 miliarde de euro pe an”, spunea recent ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Referirea era la cadrul financiar 2014-2020, unde rata de absorbție la finalul anului 2022 a fost de 72,75%. Subliniem o dată în plus că 2023 este ultimul an în care putem folosi acești bani și că – judecând după capacitatea actuală de absorbție – e o adevărată provocare să-i atragem!

2023 trebuie să însemne și deschiderea efectivă a perioadei de programare 2021-2027. Suntem deja doi ani în întârziere, așa cum se poate citi chiar din denumirea exercițiului financiar. Lucrurile sunt bine puse pe hârtie, Acordul de Parteneriat are aprobarea Comisiei Europene, dar de aici până la momentul contractării propriu-zise mai sunt pași de făcut. Vorbim de alocări de peste 31,5 mld. euro prin Politica de Coeziune 2021-2027 și de cca. 15 mld. euro prin Politica Agricolă Comună. Să nu uităm că și aici sunt provocări de gestionat – ca, de exemplu, apariția unor programe operaționale noi sau existența unor condiții favorizante încă neîndeplinite, despre care se vorbește puțin spre deloc!

Revenim la PNRR, că el ține capul de afiș! Dincolo de speculații și exerciții electorale, ce știm cu siguranță este faptul că s-a deschis calea legală pentru ajustarea PNRR. Până la 30 aprilie 2023, România trebuie să transmită un plan clar pentru integrarea în PNRR a componentei RePowerEU în valoare de 1,4 mld. euro, cu investiții pe zona energiei. La fel de bine știm că România trebuie să-și revizuiască investițiile din PNRR din cel puțin două considerente: primul este acela că, urmare a creșterii PIB-ului din anul 2021, valoarea grantului alocat României s-a redus cu cca 2,1 mld. euro; al doilea aspect este legat de faptul că – urmare a creșterii galopante a prețurilor – calculele inițiale asociate investițiilor nu mai corespund cu realitatea din teren; din estimări se pare că e impactul depășește 2 mld. euro. Cu alte cuvinte, volens-nolens, PNRR-ul intră la renegociere!

Am lăsat intenționat la final discuția despre reformele PNRR, care este o discuție grea și cu bătaie lungă. Din exces de zel și poate și din alte considerente, negociatorii PNRR au pus pe hârtie sute de jaloane și ținte care să fie bifate într-un timp extrem de scurt. Scuza că așa a impus Bruxelles-ul e o dezinformare toxică! Sunt profund îngrijorat de viteza cu care lucrurile trebuie să se întâmple și de faptul că dialogul cu actorii sociali poate să sufere. Legile educației, Legea decarbonizării, Legea pensiilor – sunt toate legi ale viitorului, care nu pot fi adoptate pe repede-înainte! Mizez pe faptul că vom putea pune pe hârtie calcule solide legate de impactul bugetar, economic și social al reformelor și că nu vom înceta să căutăm consensul! Căci schimbarea începe de la înțelegere!

„Citește, apreciază, distribuie!” – „Read, like, share!”
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook: https://www.facebook.com/Politikia.ro.