Un înțelept proverb chinezesc spune că „Cel mai bun moment pentru a planta un copac a fost acum 20 de ani. Al doilea cel mai bun timp este astăzi”. Perfect valabil pentru România și strategia sa de securitate energetică și chiar de siguranță națională.
Suntem asaltați de scenarii din ce în ce mai negre privind posibila întrerupere a livrărilor de gaz din Rusia, penuria de energie sau creșterea imposibil de suportat a costurilor cu energia pentru cetățeni și companii. Cu subiect și predicat, Ursula von der Leyen a avertizat statele membre UE să se pregătească pentru întreruperea completă a gazului rusesc, Comisia Europeană urmând să anunțe noi planuri de urgență la jumătatea lunii iulie. În fapt, în ultimele luni, au fost sistate sau reduse semnificativ livrările de gaze pentru 12 țări din UE și alte acțiuni sunt „în desfășurare”, de exemplu închiderea uneia dintre cele mai mari conducte din lume care transportă petrol din Kazahstan sau deja anunțata oprire a livrărilor de gaze prin Nord Stream 1 în luna iulie.
UE a cerut statelor membre planuri clare de pregătire a modului în care vor gestiona întreruperile în aprovizionarea cu gaze trei niveluri de criză: alertă timpurie, alertă și urgență, un astfel de plan fiind adoptat recent și de România. Între timp, aflăm că 10 state membre ale UE au intrat deja în faza de „avertizare timpurie” cu privire la aprovizionarea cu gaze, în timp ce Germania a anunțat declanșarea fazei a doua, de „alarmă”. În cea de-a treia fază, cea de urgență, guvernele pot trece la restricții privind consumul de gaze pentru clienții neprotejați – marii consumatori industriali de gaze naturale.
Specialiștii apreciază că oprirea exporturilor de gaze rusești ar reprezenta cea mai mare lovitură la adresa economiilor UE, teama de recesiune fiind mai mult decât apăsătoare. A se înțelege de aici faptul că o astfel de criză – chiar dacă apare doar într-un stat puternic dependent de gazele rusești – are efecte de transmisie imediate în întreaga economie europeană!
România are o serie de atuuri în gestionarea crizei energetice, a se citi aici faptul că este un producător semnificativ de gaze, că are o dependență de importuri relativ redusă comparativ cu alte state europene și că are un mix energetic diversificat. Includerea energiei nucleare și a gazelor în taxonomia „verde” a UE reprezintă o gură importantă de oxigen pentru România, care va putea să finanțeze din fonduri europene investițiile în aceste domenii. Salut, cu această ocazie, solidaritatea europarlamentarilor români, care au votat în favoarea Actului Delegat!
Cu toate acestea, provocarea securității energetice e departe de a fi rezolvată! În acest moment, România este mult în urma altor state europene în ceea ce privește umplerea depozitelor de gaze pentru iarnă, iar banii din PNRR alocați sectorului energetic nu au început încă să „curgă” în economie. Înțelegând perfect enormele provocări ale perioadei pe care o traversăm, mizez pe o accelerare a tuturor eforturilor de asigurare a securității energetice, inclusiv pe un discurs mai coerent și mai patriot în ceea ce privește renunțarea la combustibili fosili înainte de a pune în loc altceva!
Ovidiu Puiu, senator PSD de Argeș
„Citește, apreciază, distribuie!” – „Read, like, share!”
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook: https://www.facebook.com/Politikia.ro.
