Conform ziarului Evenimentul Zilei – https://evz.ro/legea-care-omoara-firmele-romanesti-de-dragul-investitiilor-straine-statul-sacrifica-economia-autohtona.html, un act normativ emis de Statul Român ajunge să creeze dezechilibre ale pieței favorizând firmele cu capital străin și le îngroapă pe cele românești, având impact asupra mediului de afaceri local.

În vreme ce alte state europene își protejează propriile interese economice și susțin mediul de afaceri autohton, în România lucrurile se petrec taman pe dos. Iar situația este cu atât mai gravă cu cât ne aflăm într-un context pandemic, în care firmele cu capital românesc fac eforturi să supraviețuiască.

Așa se face că Guvernul Orban a dat mai multă importanță noului plan de atragere a capitalului străin decât susținerii companiilor locale. Iar acest lucru are efecte dezastruoase asupra firmelor cu capital românesc.

Practic, Statul Român este părtaș la prăbușirea afacerilor locale, cu capital autohton. O astfel de politică este cea de acordare a unui tip de ajutor de stat, care are un impact grav asupra mediului concurențial local. Vorbim aici despre textul H.G. 807/2014 cu modificările ulterioare, după cum relatează revista Capital.

Aici trebuie menționat că alte state cu economie dezvoltată – poate și din acest motiv – stabilesc strategii pentru dezvoltatea și susținerea companiilor autohtone. Se întâmplă în Statele Unite, dar și în Uniunea Europeană, respectiv în Franța sau Germania. În schimb, România favorizează investițiile străine și face acest lucru, de cele mai multe ori, din păcate, în defavoarea companiilor cu acționariat autohton.

O strategie de dezvoltare economică a țării trebuie să aibă o componentă de susținere a companiilor locale, iar abia apoi, de absorbție a capitalului străin. Iar acest lucru trebuie să se facă fără ca cele două componente să aibă impact negativ una asupra celeilalte. Or, pentru a atinge acest obiectiv este nevoie ca aceia ce elaborează strategia să ia în considerare menținerea mediului concurențial. Doar astfel sistemul economic național va reuși să se dezvolte, unitar.

Din acest punct de vedere, H.G. 807/2014, prin care Guvernul Orban intenționa să stimuleze creșterea ISD-urilor (investiții străine directe), reprezintă actul de condamnare a industriei locale. Aceasta deoarece acordă mai mult sprijin companiilor străine, astfel apărând riscul ca sprijinirea investițiilor străine să lovească în companiile care activează deja pe piață.

Răul pe care l-a făcut H.G. 807/2014

În aparență, H.G. nr. 807/2014 pare o lege cu impact pozitiv. Este o schemă de ajutor de stat care are ca obiect stimularea unor investiții străine cu impact major în economie. Mai exact urmărește, așa cum scrie și în textul său, „dezvoltarea regională prin realizarea de investiții în toate sectoarele”.

Proiectele finanțate prin această schemă, sub umbrela Ministerului Finanțelor Publice, au fost de ordinul milioanelor de euro. Astfel, la sfârșitul anului 2016 erau plătite ajutoare de stat de peste 23 milioane de euro, conform informațiilor publice disponibile pe site-ul MFP.

Or, într-un plan optimist, proiectele finanțate ar fi trebuit să ducă la devoltarea unor afaceri, iar mai departe la dezvoltare regional. Însă cu condiția ca noile afaceri să nu contribuie, cu ajutorul statului, la distrugerea celor deja existente pe piață.

În plus, noile investiții, susținute de stat, trebuie să genereze un efect multiplicator cuantificabil în economie. Aceste investiții, cu sprijin acordat de stat, să antreneze alte investiţii conexe şi să ajute la dezvoltarea furnizorilor locali de produse şi servicii (art. 18, lit. f) şi h) din H.G. nr. 807/2014). Din păcate, proiectele finanțate au fost, în general, cele propuse de marile companii cu acționariat străin, fără a se ține cont de mediul de afaceri local. Acestea au beneficiat de stimulente și, implicit, de un avantaj în dezvoltarea propriilor afaceri, fără a mai avea nevoie de companiile locale.

De altfel, încă de la demararea schemei de ajutor de stat au existat îngrijorări în legătură cu finalitatea sa. Aceasta deoarece alocările financiare ar fi trebuit condiționate și de resursele beneficiarilor. Cu atât mai mult cu cât o parte dintre beneficiari au fost companii multinaționale ca Bosch, Arctic, Pirelli, Leoni, Dacia sau Airbus care, în principiu, considerăm că ar fi fost în măsură să-și dezvolte afacerile din fonduri proprii.

Banii statului folosiți la înlăturarea concurenței

În acest sens este exemplificat cazul companiei românești Electroargeș, cu o vechime de 50 de ani, una dintre puținele companii care au scăpat situației economice din anii ’90. Aceasta are de suferit din cauza reglementărilor care i-a determinat pe principalii săi clienți să renunțe la parteneriatul economic și să-și dezvolte propriile capacități de producție susținute și de statul nostru.

Vorbim aici despre compania germană de aspiratoare Karcher care, cu ajutorul statului și, se pare, cu prețul distrugerii unei afaceri locale, și-a dezvoltat două capacități proprii de producție prin intermediul subsidiarei CER Cleaning Equipment SRL. Astfel, germanii au primit un avantaj uriaș pe piața concurențială, în detrimentul foștilor parteneri.

Parteneriatul Karcher – Electroargeș este un exemplu clar despre răul pe care un act normativ greșit îl poate face industriei românești. Astfel, Karcher a hotărât, ca efect al acordării unor ajutoare de stat, să-și dezvolte propriile unități de producție. Și a renunțat la relația contractuală cu Electroargeș, după mai bine de 18 ani de colaborare!

Cu banii statului român, la bugetul căruia a cotizat și Electroargeș, CER Cleaning Equipment SRL (subsidiara a Karcher) ar putea elimina compania Electroargeș din activitatea de producție a aspiratoarelor.

Efectul impulsionării investițiilor străine în defavoarea companiilor autohtone

Una dintre beneficiarele ajutorului de stat este și compania germană producătoare de aspiratoare Alfred Karcher GmbH&Co.KG (în continuare „Karcher”), așa cum s-a prezentat. În anul 2016, aceasta a accesat, prin subsidiara CER Cleaning Equipment S.R.L., 7.650.000 euro pentru dezvoltarea de tip greenfield a primei fabrici de producție în localitatea Curtea de Argeș, bazându-se pe experiența forței de muncă specializată locală.

Până în momentul investiției, Karcher își realiza producția de aspiratoare profesionale și de casă&grădină prin Electroargeș. Este vorba despre un parteneriat care dura de peste 18 ani.

Având expertiza și bazându-se și pe strategia de producție dezvoltată la Electroargeș, germanii de la Karcher au decis să transfere toată producția de aspiratoare profesionale – care până atunci erau produse de către compania românească – către fabrica din Curtea de Argeș.

Practic, a beneficiat de avantajul concurențial pe care i l-a oferit H.G. nr. 807/2014, alocarea sprijinului de stat ignorând obligațiile impuse. Ajutorul de stat a condus la deschiderea unei activități similare cu cea a Electroargeș în aceeași zonă.

Or, conform Ghidului Solicitantului, condițiile sunt foarte clare privind „impactul acordării ajutorului de stat asupra mediului concurențial”. Or, Karcher a beneficiat de susținerea statului deși există concurență directă între subsidiara sa, CER Cleaning Equipmede SRL și Electroargeș pentru a fabrica produsele marca Karcher.

Totodată, pentru cea de-a doua fabrică pe care Karcher a deschis-o în octombrie 2021, tot în Curtea de Argeș, compania a accesat în anul 2019 încă un ajutor de stat în baza H.G. nr. 807/2014, în valoare de 7.180.000 euro.

Cât ajută statul la dezvoltarea economiei locale

Karcher a motivat transferul producție sale de la Electroargeș către subsidiara CER Cleaning Equipment SRL invocând faptul că aceasta din urmă ar fi avut o ofertă mai competitivă.

Conform actului normativ ce reglementează acordarea ajutorului de stat, „documentaţia anexată cererii face dovada că investiţia nu ar fi profitabilă pentru întreprindere în regiunea respectivă sau nu ar fi realizată în regiunea respectivă, în absenţa ajutorului de stat” – art. 13, lit. b) din H.G.

Aici ar mai trebui precizat că strategia de înlăturare a Electroargeș este posibil să fi fost o strategie de afaceri, fapt confirmat de achiziția unei foste fabrici, Steinel din Curtea de Argeş. Aici a fost amenajată cea de-a doua capacitate de producție din Curtea de Argeș. Fabrica Steinel a fost achiziționată în primăvara anului 2017. Iar ajutorul de stat primit i-a oferit și o sursă de finanțare, dându-i posibilitatea să-și economisească propriul capital, dezvoltarea unei unități de producție pe bani proprii reprezentând atunci un caz simplu de oportunitate.

În condițiile în care obiectivul H.G. nr. 807/2014 a fost să creeze un impact pozitiv în economia locală, prin antrenarea altor investiții și dezvoltarea furnizorilor si producătorilor locali, strategia Karcher a fost de a folosi banii obținuți pentru dezvoltarea proprie, generând, mai mult sau mai puțin, o posibilă eliminare a concurenței. Astfel, cu banii statului român, a obținut un avantaj competitiv care i-a permis să reducă prețul de producție și să creeze un dezechilibru.

În timp ce unii profită, alții se duc la fund

Cu un avantaj concurențial creat prin acest ajutor de stat și printr-un contract care mai bine de 18 ani a inclus o clauză de exclusivitate care a împiedicat Electroargeș să dezvolte parteneriate separate de Karcher, care să-i permită avantaje de negociere și un impact redus la Bursa de Valori, Karcher a creat strategia ideală de „adormire” a unei companii românești cu vechime, cu sprijinul statului român.

În concluzie, Karcher dezvoltă două noi unități de producție cu sprijinul financiar al statului român și ajunge la o cifră de afaceri de 110 miioane de euro în 2021. Iar estimările sunt și mai bune pentru anul următor, când speră să ajugă la 170 de milioane de euro.

Cu o strategie de utilizare a know how-ului, a specialiștilor, a resurselor și cu angajarea ca director general pe zona României a domnului Ion Bican, cu o experiență anterioară de 14 ani în cadrul Electroargeș, germanii sunt pe cale să elimine fostul partener.

Electroargeș, în schimb, care prin clauza anterioară de restricție de concurență s-a bazat pe producătorul german ca principal motor al producției, pierde principalul client. Pe cale de consecință, compania este nevoită să renunțe la 500 de angajați, iar acțiunile sale scad dramatic la Bursa de Valori București (simbol bursier ELGS) și încheie anul financiar cu rezultate mult sub așteptări.

Cum își păzește statul român banii

Consorțiul german Karcher, folosind subsidiara CER Cleaning Equipment S.R.L., a primit acest avantaj concurențial de la statul român. Iar apoi, după ce a dobândit și avantajul unui monopol financiar asupra companiei românești Electroargeș, și-a dezvoltat propriile unități de producție.

Practic, timp de peste 18 ani, Karcher şi-a format oamenii la compania Electroargeş, pentru a-i prelua acum, pe baza a două ajutoare de stat menite să ducă la încetarea contractelor cu o companie locală ce există în piaţă din anul 1973. Conform datelor, nu stimulează nivelul creșterii locurilor de muncă, astfel încât să justifice ajutorul primit și mai ales ca să absoarbă cei 500 de lucrători la care este nevoită să renunțe Electroargeș.

Conform H.G. nr. 807/2014, Ministerul Finanțelor Publice are dreptul și obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor de eligibilitate ale întreprinderii, respectiv, ale proiectului de investiții pe întreaga perioadă de implementare a planului de investiții.

Rămâne de văzut dacă acest caz va intra în vizorul celor care trebuie să verifice felul în care contribuie banii statului la dezvoltarea economiei locale sau doar favorizează anumiți agenți economici.

„Citește, apreciază, distribuie!” – „Read, like, share!”
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook: https://www.facebook.com/Politikia.ro.