Ostilitățile în desfășurare din Orientul Mijlociu, dar nu numai, sunt ca un butoi de pulbere. Las pentru moment deoparte discuțiile despre implicațiile în planul ordinii mondiale și mă opresc la un singur palier: energia. Văd deja multiple scenarii la scară globală care evaluează posibile riscuri privind aprovizionarea globală cu petrol și gaze în cazul unor perturbări mici, medii sau masive. Este adevărat că dependența de petrol și gaze s-a redus de la criza din anii ’70, dar dependența rămâne dependență și tot așa se numește. Am văzut cu ochii noștri, nu mai departe de acum un an, ce înseamnă perturbare a pieței de energie, atât din perspectiva securității aprovizionării, cât și din cea a creșterii abrupte a prețurilor.
Vigilența să ne fie, așadar, cuvânt de ordine!
Am văzut recent publicatul raport al Uniunii Europene privind ”Starea Uniunii Energetice 2023” și am reținut, ca mesaj-cheie, faptul că „UE a reușit să evite cu succes ce e mai rău”. Am reținut progresele UE în ceea ce privește reducerea dependenței de combustibilii fosili, creșterea ponderii energiei regenerabile și a eficienței energetice. Dincolo de realizări însă, rămân provocări mari, chiar foarte mari dacă privim cu atenție la cifre. Piețele energiei rămân vulnerabile, iar pericolul pierderii competitivității industriei europene este aproape iminent. Tranziția verde pune presiuni mari pe economia europeană, care se traduc în costuri de producție mai mari, incertitudini privind procurarea materiilor prime critice, creștere generalizată a prețurilor, subvenții care nu sunt sustenabile pe termen lung. Devine mai mult decât evident că Europa trebuie să-și recalibreze strategia astfel încât să nu producă schisme ireparabile!
Capitolul dedicat României în raportul privind „Starea Uniunii Energetice 2023” ne arată cu subiect și predicat unde suntem. Avem în continuare unul dintre cele mai diversificate mixuri energetice din UE, chiar din lume, suntem campioni la gaz – și asta chiar înainte ca Neptun Deep să producă efecte, depășim UE în ceea ce privește ponderea regenerabilelor în mixul energetic. Ceea ce este însă cu adevărat îngrijorător este că, în ciuda tuturor acestor atuuri, prețurile la electricitate și gaze au crescut în România, în 2022, mai mult decât media UE și că sărăcia energetică afectează 15,2% din gospodării (vs. 9,3% la nivelul UE). Și asta se întâmplă chiar în condițiile în care subvențiile la energie s-au dublat în 2022 față de 2021!
„România, hub regional de energie” – iată titlul celui mai promițător proiect de țară pe care îl văd în acest moment. Nevoia de energie va continua să crească în lume, asta e cert, iar noi putem să investim și mai mult și mai bine în toate zonele mixului energetic. Simt nevoia unor explicații mai convingătoare în ceea ce privește prețurile la energie, precum și a unei reprezentări mai ferme la Bruxelles, în interesul românilor. Să apăsăm, așadar, accelerația!
„Citește, apreciază, distribuie!” – „Read, like, share!”
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook: https://www.facebook.com/Politikia.ro.
