La mulți ani binecuvântați tuturor celor care poartă numele Sf. Muceniţe Filofteia!

Prof. Marius Octavian Moisescu, consilier municipal Curtea de Argeş,

 

Sfânta Muceniţă Filofteia (limba greacă iubitoare de Dumnezeu n. 1206, Veliko Târnovo, Ţaratul Vlaho-Bulgar – d. 7 decembrie 1218, Veliko Târnovo, Ţaratul Vlaho-Bulgar) este una din sfintele muceniţe care sunt amintite pe teritoriul României. Ea a trăit la începutul secolului al XIII-lea pe teritoriul actual al Bulgariei. Moaştele sale se găsesc în Noua Catedrală Arhiepiscopală din Curtea de Argeş, iar prăznuirea ei se face la data de 7 decembrie.

Sfânta Muceniţă Filofteia s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de oraşul Târnovo, (astăzi Veliko Târnovo, Bulgaria), capitala Ţaratului Bulgar, într-o familie de ţărani. Este crescută în dreapta credinţă şi evlavie de mama sa, care moare când Filofteia era încă mică. Copila postea, asculta Scripturile, învăţa să-şi păzească neîntinată fecioria, iar mai presus de toate era foarte milostivă. Copila săvârşea cu statornicie şi răbdare toate faptele bune.

După ce mama sfintei a murit, tatăl ei s-a însurat a doua oară. Mama vitregă nu a iubit-o pe Filofteia, astfel că o bătea şi o certa, pârând-o tatălui ei ca şi acesta să o certe. Cu toate acestea, tânăra fecioară nu se oprea din înfăptuirea binelui comunitar şi le împărţea săracilor şi flămânzilor hainele ei şi mâncarea pe care mama vitregă i-o dădea ca să o ducă la ţarină tatălui ei. Aflând de faptele ei şi văzând că le împărţea săracilor, tatăl ei este biruit de mânie şi uitând dragostea părintească, s-a pornit asupra ei, ca totdeauna, apucând-o de cosiţe ca să o bată până ce se va linişti. Dar, nemaifiind stăpân pe el, a aruncat în ea cu toporul pe care-l avea la brâu şi, lovind-o, a rănit-o la un picior. Iar din această rană, sfânta a murit pe loc. Şi tot locul acela s-a umplut de lumină. Sfânta era în vârstă de doisprezece ani când a murit.

Venindu-şi în fire, tatăl ei a fost cuprins de spaimă şi vrând să-i ridice trupul, nu putea nici să-l atingă, nici să se apropie de el. Văzând acestea, a alergat în cetate şi le-a spus arhiepiscopului şi conducătorilor cetăţii tot ce se întâmplase şi că trupul fericitei zăcea pe pământ, şi că era cinstit de Dumnezeu cu strălucire cerească. Aceasta auzind, arhiepiscopul împreună cu mai-marii cetăţii şi cu popor mult, au alergat cu făclii şi cu tămâie şi cu rugăciuni, şi văzând sfântul trup strălucind cu acea lumină dumnezeiască, s-au minunat cu toţii şi au lăudat pe Dumnezeul minunilor, Care şi acum, în vremurile din urmă, preamăreşte pe robii Săi care împlinesc cu fapta poruncile Lui.

Apoi au încercat, împreună cu arhiepiscopul, să ridice trupul sfintei şi o ducă în cetate. Dar n-au putut nici să-l mişte, aşa încât s-au înspăimântat cu toţii. Au început să se roage cu stăruinţă lui Dumnezeu şi Sfintei Filofteia, dar nici aşa nu au putut s-o ridice. Că, vrând Dumnezeu să preamărească pe roaba Sa, a îngreunat trupul fericitei ca pe o piatră.

Pentru a o putea ridica, tatăl ei şi cei care îl ajutau au început să numească ţările, mănăstirile, bisericile de peste Dunăre şi cele de acea parte a Dunării, pentru a putea şti unde să o odihnească, însă Filofteia era la fel de grea. Cu toate acestea, cum s-a numit Biserica Domnească cea din Târgul Argeşului, trupul ei a devenit mult mai uşor, iar oamenii au trimis scrisoare lui Radu Vodă, cel poreclit Negru (care zidise şi biserica). Acesta, de cum a fost înştiinţat, a pornit îndată cu mult alai, cu făclii şi cu tămâieri, mergând către Dunăre şi a adus sfintele ei moaşte în Ţara Românească. Le-a aşezat în Biserica Domnească, în oraşul Argeş. Acolo au stat sfintele ei moaşte până la zidirea Mănăstirii Curtea de Argeş de către Neagoe Basarab. Aici au fost mutate, iar acum se află în Noua Catedrală a Mănăstirii Curtea de Argeş. Şi acolo fiind, face multe minuni, dând tămăduiri de tot felul de boli celor ce aleargă cu credinţă la sfintele ei moaşte.

De peste 600 de ani, Ţara Românească este vegheată de Sfânta Muceniţă Filofteia – serbată cu mare evlavie pe 7 decembrie – ale cărei sfinte moaşte se află la Mănăstirea Curtea de Argeş.

Racla în care se odihnesc moaştele Sfintei Filofteia a fost restaurată în anul 2004, la Monetăria Statului. S-a drapat lemnul cu catifea roşie, s-au aurit piesele din argint, s-a reaurit capacul, s-au schimbat picioruşele de sprijin, confecţionate din aluminiu.

În plus, s-au înlocuit bucăţile deteriorate din lemnul de chiparos. Meşterii de la Monetăria Statului, conduşi de Vasile Vasile, au fost şocaţi când au găsit scris pe săculeţul care învelea moaştele un blestem.

Istoria consemnează că speriat că moaştele sfintei vor fi împrăştiate, Mitropolitul Cosma a rostit: Poruncim cuvioşiei tale Arhimandrite chir Parthenie, Igumen Argeşului, să le pecetluieşti într-un săculeţu de bogasin nou lăsându-i afară numai mâna cea dreaptă pentru sărutarea norodului. Şi aşa pecetluite să le aşezi în sicriu. Şi să ştie fieşcare să se ferească a nu cuteza să ciupească cât de puţin din sfintele moaşte, că am pus blestem asupra cui a cuteza a să atinge, să ia. Într-a acesta şi chip să urmezi! Şi să fii blagoslovit! 1791, mai 10.

Sfânta Muceniţă Filofteia, devenind ocrotitoarea Ţării Româneşti, moaştele ei au fost cinstite în întreaga ţară, mulţi credincioşi venind în pelerinaj la Curtea de Argeş. În situaţii de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni în ţară cu moaştele muceniţei. Biserici, precum Dobroteasa şi Sfântul Gheorghe din Bucureşti, Sfânta Filofteia şi Sfânta Vineri din Ploieşti, Adormirea Maicii Domnului din Mizil, au zugrăvite icoana sau scene din viaţa ei pământească. Icoane cu chipul ei împodobesc multe case ale credincioşilor. Mulţi părinţi dau numele Filofteia fiicelor lor, iar multe femei îşi iau acest nume la intrarea în călugărie.

La 28 februarie 1950, Sfântul Sinod hotărăşte generalizarea cultului Sfintei Filofteia pe întreg cuprinsul ţării. Cu acest prilej, în prezenţa patriarhului Justinian Marina, are loc, în anul 1955 o Slujbă specială. Cadrul festiv a fost impresionant, la slujbă fiind prezenţi numeroşi ierarhi români şi străini, precum şi un număr impresionant de credincioşi.

„Citește, apreciază, distribuie!” – „Read, like, share!”
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook: https://www.facebook.com/Politikia.ro.