Butada latină „De gustibus non disputandum” este foarte actuală. Cultura a fost dintotdeauna un liant pentru societate. Din când în când însă, cum a fost și săptămâna trecută, apare câte o discrepanță culturală care creează confuzie.
Grupul britanic „Coldplay” a experimentat un stil original de rock al secolului 21, care l-a făcut celebru. La concertul de pe „Arena Națională”, Coldplay a încercat și un experiment de altă natură, expunându-l pe cântărețul român de manele Babasha, licențiat în muzică și cu milioane de vizualizări pe YouTube, în fața unui public care a plătit bilete scumpe pentru a asculta rock britanic.
În opinia noastră, speculațiile de tot felul apărute în spațiul public sunt inadecvate. Acest incident regretabil ne amintește faptul că arta muzicală, prin bucuria pe care o generează, a fost și este un mijloc prin care oamenii de tot felul ajung la un consens social.
Secole de-a rândul, lăutarii au purtat folclorul muzical autohton, considerat a fi al doilea din lume după cel hispanic, până când compozitorii George Enescu, Bela Bartok, Paul Constantinescu etc., le-au imortalizat în rapsodii sau alte forme de muzică cultă. Briliantinul violonist licențiat Grigoraș Dinicu a reprezentat cu cinste țara noastră la Paris și New York, fiind declarat în patria lui Liszt drept „rege al lăutarilor”.
De la Gershwin încoace, muzicieni români ca Aura Urziceanu, Richard Oschanitzky, Jancsi Korossi, Johnny Răducanu etc., s-au lăsat inspirați de jazz, îmbrăcând teme tradiționale autohtone în noul limbaj muzical. În rock remarcăm grupurile Phoenix, Sfinx, Roșu și Negru, Compact, Holograf, Proconsul, iar în muzica ușoară pe Gică Petrescu, Aurelian Andreescu, Andra etc.
Mai recent, de dezvoltarea folclorului s-au ocupat Paraschiv Oprea la București și Nicolae Botgros la Chișinău. Ca un corolar, naistul Gheorghe Zamfir a adus folclorul pe culmile cele mai înalte, devenind un ambasador al țării noastre pe toate meridianele lumii.
Deci, farmecul și complexitatea muzicii românești există datorită faptului că, de-a lungul secolelor, artiștii noștri de toate etniile s-au implicat în dezvoltarea acestui fenomen cultural.
Unul din principiile de bază ale terapiei prin muzică este că pacientului trebuie să i se prescrie piese pe care le adoră. Incidentul s-a datorat faptului că, unui public de rock i s-a prescris o manea, un gen muzical total diferit față de așteptările spectatorilor. La un moment dat, un artist total deosebit ca stil a intervenit și a scos publicul din transă. Vizibil deranjată, o parte din audiență a reacționat ca pe stadion, uitând că era vorba despre un eveniment cultural.
La fel de eronat ar fi fost ca, în fața unui public care intră într-o stare de bine atunci când ascultă manele, să fi apărut cineva care să le cânte rock sau orice altceva. E ca și cum ai oferi unui vegan o friptură de vânat sau, unui carnivor, brocolli!
Din fericire, Coldplay a realizat gafa și a încercat să dreagă busuiocul cu o manea cântată pe ritm de rock care chiar nu a mai stârnit nicio reacție. Iar la concertul următor, de la Budapesta, ciudatul experiment nu a mai apărut în program. Viva la Vida!
Rubricile și știrile de sănătate sunt susținute de CATENA – Farmacia Inimii.
„Citește, apreciază, comentează şi distribuie!” – „Read, like, comment and share!”
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook: https://www.facebook.com/Politikia.ro.