Medicina ne învață că organismul uman are activități ciclice, cu durate diferite în funcție de fiecare organ. Practic, de la ciclul cardiac, în care sistola alternează cu diastola pe parcursul unei secunde, la ciclul veghe-somn de 24 de ore, și până la ciclurile hormonale, de exemplu menstrual care durează circa o lună, fiecare țesut își optimizează performanța și își asigură regenerarea. Pentru că tot ne apropiem de Crăciun, amintim aici și de alternanța post-dezlănțuire culinară, un alt exemplu relevant de activitate ciclică a organismului.

De altfel, există o știință biomedicală care studiază aceste aspecte, și anume cronobiologia. Mediul înconjurător se supune, de asemenea, ciclurilor naturii, de exemplu anotimpurilor. Observând cu atenție evenimentele de importantă excepțională trăite de noi în ultimii ani, constatăm că și istoria este ciclică.

Prima jumătate a secolului trecut s-a caracterizat prin 32 de ani eclatanţi, în care s-au întâmplat:

(1) Pandemia cu gripă spaniolă din 1919-1920.
(2) Războiul Mondial, început în 1914-1918 și reluat în 1941-1945.
(3) Deceniul de dezvoltare accelerată a României sub Guvernarea Brătianu.
(4) Marea Unire a Românilor din 1918.
(5) Mișcările extremiste, în cazul nostru legionarii.

Am pus intenționat evenimentele în altă ordine decât cea cronologică, pentru a înțelege mai bine corespondența cu ordinea lor din zilele noastre.

(1) Pandemia Covid-19 am trăit-o și, conform oficialilor OMS, nu mai prezintă un pericol major, populația fiind imunizată, fie prin vaccin, fie prin îmbolnăvire.
(2) Războiul Mondial este în toi, cu două fronturi armate în Ucraina și Orientul Mijlociu, fără a mai vorbi de războiul hibrid.
(3) Deceniul de dezvoltare accelerată este PNRR-ul, care a început bine și trebuie dus la bun sfârșit.
(4) Românii din Moldova de peste Prut s-au emancipat politic și, conduși de un președinte excepțional, au ales calea europeană prin care să se întâlnească cu țara mamă ca state separate cu granițe libere. Există și alte comunități de români în țările vecine care își cer cu curaj drepturile, concretizate prin Arhiepiscopii, școli în limba maternă etc.
(5) Recentul prim tur de scrutin prezidențial a fost câștigat de un candidat cu profil extremist.

În momentul de față, războiul de la graniță, procesul de dezvoltare impetuoasă a țării, ca și parcursul european curajos al Republicii Moldova nu ne permit experimente politice. De aceea, alegerile din 1 Decembrie trebuie să aducă masiv în Parlamentul României oameni politici de centru, care să mențină echilibrul vital pentru bunul mers la țării. Astfel, ziua de 1 Decembrie va mai căpăta o semnificație majoră pentru România!