În corelaţie cu aceste noi prevederi legislative, ANSVSA vine în sprijinul fermierilor care doresc să îşi deschidă un centru de sacrificare a păsărilor la nivelul fermei, cât şi pe cei care deja deţin un astfel de centru, derogări care se vor aplica unitar la nivel naţional şi, astfel, existența unor noi locuri de sacrificare a păsărilor în zona rurală creează un lanț alimentar scurt și reprezintă tranziția către un sistem alimentar mai sănătos și durabil.

PRINCIPALELE CERINŢE ŞI DEROGĂRI LEGISLATIVE CARE SE APLICĂ FERMIERILOR:

– Fermierii care sacrifică de la ferma proprie un număr mic, de maxim 10.000 păsări de curte/an trebuie să fie înregistraţi din punct de vedere sanitar-veterinar pentru activităţile de vânzare directă a cărnii de pasăre.
– Centrul de sacrificare funcţionează în cadrul unei ferme unde sunt crescute păsările, este interzisă cumpărarea de păsări de la un alt fermier pentru a fi sacrificate, nu este permisă nici sacrificarea păsărilor în numele altcuiva, nefiind permisă prestarea de servicii.
– Se pot sacrifica numai păsările care provin din exploataţii care nu sunt supuse niciunei restricţii în legătură cu controlul bolilor, iar efectivul de păsări nu este pozitiv pentru nicio afecţiune care ar putea să facă carnea improprie pentru consumul uman.
– Pentru păsările introduse la sacrificare nu este nevoie de un certificat de sănătate animală şi nici de un document de lanţ alimentar, dar la nivelul fermei trebuie să existe informaţii cu privire la mortalităţile înregistrate şi medicamentele veterinare administrate.
– Producătorul vinde carnea obţinuta direct consumatorului final (la poarta unităţii, în pieţe agroalimentare, târguri) sau către unităţi de vânzare cu amănuntul locale, pe o rază de 100 km faţă de producător (inclusiv restaurante).
– Unitatea trebuie să dispună de spaţii separate de cele în care se cresc păsările, dimensionate şi amenajate corespunzător, astfel încât să se respecte regulile de igienă.
– Pereţii, pavimentele, uşile, tavanele şi echipamentele trebuie să fie construite din materiale impermeabile, netoxice, neabsorbante, lavabile, uşor de curăţat şi dezinfectat şi menţinute într-o stare bună de igienă.
– Personalul trebuie să aiba acces la vestiar şi un grup sanitar, iar în funcţie de situaţia de la faţa locului (amplasarea centrului de sacrificare faţă de vestiarul fermei, necesitatea respectării condiţiilor de biosecuritate pentru fermă), se poate utiliza vestiarul fermei, iar în timpul lucrului, personalul trebuie să aibă echipament de protecţie, să fie sănătos şi să cunoască regulile de manipulare igienică a alimentelor.
– Trebuie să existe un spaţiu frigorific pentru depozitarea cărnii obţinute în urma sacrificării. Condiţia este ca păsările depozitate să nu vină în contact unele cu altele, astfel încât răcirea să se producă cât mai repede şi eficace.
– Examinarea ante-mortem şi post-mortem trebuie să se efectueze de către un medic veterinar oficial, astfel că operatorul are obligaţia să informeze în acest sens medical veterinar oficial de la CSVSAO cu 24 ore înainte de sacrificare. Cu toate acestea, atunci când fermierul sacrifică maxim 50 păsări într-o zi, examinările se pot realiza şi de către acesta în urma instruirilor efectuate de către DSVSA cu privire la recunoaşterea semnelor clinice şi a modificărilor anatomopatologice ce apar în caz de boală.

DSVSA Argeş, prin personalul tehnic de specialitate, va promova acest proiect prin întâlniri şi consultanţă gratuită acordată fermierilor din judeţ, astfel încât consumatorii să beneficieze de produse din carne de pasăre proaspătă şi sigură din punct de vedere sanitar-veterinar.

Presiunea pe industria alimentară este cu atât mai mare în contextul economic şi social mondial, asigurarea securităţii alimentare trebuind să fie o prioritate principală pentru instituţiile de stat din România şi, implicit, pentru DSVSA Argeş. Drept urmare, industria alimentară şi zootehnică locală poate să folosească această oportunitate legislativă ca pe o pârghie în poziţionarea mai bună la nivel naţional.