✍️ Problema esențială: Ordonanța „trenuleț” nu abordează problemele structurale ale economiei românești, iar măsurile propuse sunt reactive, nu proactive! În loc să corecteze dezechilibrele majore – sistemul bugetar supradimensionat, sistemul de pensii nesustenabil și marjele de profit excesive ale monopolurilor din energie, gaze și carburanți – Guvernul alege calea ușoară: creșterea poverii fiscale asupra celor care deja susțin bugetul!

1. Marjele de profit excesive ale monopolurilor – un factor ignorat!

• Impact asupra economiei: Companiile din domenii strategice (energie, gaze, carburanți) operează cu marje de profit mult peste nivelul european, iar acest lucru se reflectă în prețuri ridicate pentru consumatori și firme.
• Efect asupra competitivității: Costurile mari ale energiei și carburanților cresc prețurile produselor finite și reduc competitivitatea firmelor românești pe piețele externe.
• Povară indirectă pe populație: Consumatorii și firmele plătesc mai mult pentru energie, gaze și carburanți, iar această povară este transferată apoi în prețurile produselor de bază!

Exemplu concret: O reglementare a marjelor de profit pentru companiile monopoliste ar reduce presiunea asupra firmelor din privat, făcând produsele și serviciile mai accesibile.

Alternativă:

• Stabilirea unor marje rezonabile de profit pentru monopolurile din energie, gaze și carburanți, pe baza unor analize obiective și transparente.
• Monitorizarea formării prețurilor și eliminarea intermediarilor care cresc artificial costurile.
• Creșterea transparenței prin instituții independente de reglementare (ANRE, Consiliul Concurenței).

2. Povara disproporționată pe cei 2 milioane de angajați din privat.

• Structură nesustenabilă: 2 milioane de angajați din privat nu pot susține 5 milioane de pensionari și 1,3 milioane de bugetari.
• Efect economic negativ: Creșterea taxelor asupra sectorului privat duce la scăderea investițiilor, închiderea unor afaceri și creșterea șomajului.

Alternativă:

• Extinderea bazei de impozitare prin reducerea economiei gri.
• Stimularea investițiilor private prin predictibilitate fiscală și facilități pentru IMM-uri.
• Crearea unui echilibru între sectorul public și privat prin optimizarea aparatului bugetar.

3. Risipa din sectorul public și ineficiența administrației.

• Problema nu este adresată: În loc să se reducă cheltuielile ineficiente și să se optimizeze structurile, se încearcă acoperirea deficitului prin taxe noi!
• Structuri redundante: Funcții inutile și instituții suprapuse continuă să consume resurse bugetare considerabile.

Alternativă:

• Digitalizarea administrației publice pentru eficientizarea proceselor.
• Eliminarea funcțiilor redundante și a structurilor ineficiente.
• Introducerea unor criterii de performanță în sectorul public.

4. Sistemul de pensii este nesustenabil!

• Dezechilibru cronic: Pensiile speciale și deficitul anual masiv al sistemului de pensii creează presiuni uriașe asupra bugetului.
• Inechitate: Pensiile speciale continuă să fie o povară majoră, fără o reformă reală.

Alternativă:

• Eliminarea pensiilor speciale și trecerea la un sistem bazat exclusiv pe contributivitate.
• Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă prin stimularea angajării tinerilor și a persoanelor vulnerabile.
• Reforma fiscală a sistemului de pensii pentru a asigura sustenabilitate pe termen lung.

5. Concluzie finală

Ordonanța „trenuleț” este o măsură de avarie, care mută povara pe cei care deja contribuie corect la buget, fără a rezolva problemele fundamentale:

• Marjele nejustificat de mari ale monopolurilor din energie, gaze și carburanți nu sunt reglementate.
• Povara fiscală asupra sectorului privat devine nesustenabilă.
• Risipa și ineficiența din sectorul public sunt ignorate.
• Sistemul de pensii rămâne profund dezechilibrat.

O soluție reală ar trebui să includă:

• Reglementarea marjelor monopolurilor și reducerea artificială a costurilor energetice.
• Combaterea evaziunii fiscale prin digitalizare.
• Optimizarea aparatului bugetar și restructurarea instituțiilor redundante.
• O reformă reală a sistemului de pensii.
• Stimularea investițiilor și antreprenoriatului pentru creșterea bazei de impozitare.

Fără aceste reforme structurale, orice măsură de austeritate va fi doar un pansament temporar pe o rană profundă, iar efectele negative se vor resimți în economie și în nivelul de trai al cetățenilor!

Ing. Liviu Nicolae, consilier municipal PNL,
președintele Comisiei de Comerț și Servicii
publice din cadrul C.L. Curtea de Argeș