Auzim de ceva vreme de PNRR, recte planul național de redresare și reziliență. Dar ce este, de fapt, reziliența?
Reziliența este știința de a stăpâni cele mai mari provocări ale vieții. Acesta este și titlul unui bestseller publicat la prestigioasa Editură Cambridge, din care vom spicui câteva idei.
A fi rezilient înseamnă a reveni la forma inițială după ce ai fost „îndoit” sau „întins”. Reziliența este complexă, multidimensională și are o natură dinamică, de aceea trebuie dezvoltată continuu. De exemplu, abilitatea de a face „pasul înapoi” într-un moment de dificultate face parte din comportamentul persoanelor reziliente.
Sistemul nervos uman are o caracteristică numită neuroplasticitate, adică abilitatea de a răspunde la stimuli externi sau interni prin reorganizarea structurii, funcției și conexiunilor. Acest lucru trebuie să îl facem fiecare dintre noi, în mod conștient, la nivelul întregului organism.
Oricare dintre noi putem fi loviți, la un moment dat, de o traumă majoră: violență, abuz, accident, dezastru natural, război, moartea neașteptată a unei persoane apropiate, o boală debilitantă – de exemplu, afli că ai un cancer și trebuie să faci chimioterapie. Uneori lovitura primită este la nivel individual, alteori la nivel de grup sau chiar populație.
Teoretic, trecem peste traumă și ne continuăm viața plină de proiecte. Dar practic, nu este atât de simplu, deoarece, pentru a reuși, trebuie să fim rezilienți.
Optimismul alimentează reziliența și atitudinea orientată spre viitor alimentează încrederea în succes. Nu trebuie însă să neglijăm prezentul, ci să ne bucurăm de fiecare zi. Stamina și abilitățile trebuie antrenate. Optimismul poate fi nativ sau antrenat. Oricum, el trebuie cultivat până la nivelul de neuroștiință.
Este recomandabil să ne petrecem timpul cu persoane care ajută oamenii și care sunt angajate în proiecte constructive.
Înfruntarea fricii se face în sensul unui răspuns adaptativ. Teama este peste tot, iar curajul înseamnă să cunoști frica și să o învingi. Neuroștiința extincției se referă la ștergerea memoriei pentru un comportament temător și rescrierea memoriei pentru un comportament curajos. Cu alte cuvinte, un eșec din trecut trebuie reconsiderat și depășit.
A considera teama ca o oportunitate servește ca platformă pentru dezvoltarea curajului, a respectului de sine și a senzației de putere. Reacțiile emoționale intense duc la eliberarea adrenalinei, cu nervozitate, creșterea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale, hiperventilație, senzație de „fluturi” în stomac etc. Nu luăm decizii majore decât după ce respirăm profund, ne relaxăm fizic și mental. Romanii numărau până la 10.
Alte repere sunt: busola morală, etica și altruismul; religia și spiritualitatea, suportul social, modelele umane de caracter și carieră, antrenamentul fizic și intelectual pentru a fi mereu în formă, flexibilitatea cognitivă și emoțională, cu extensie fizică; creșterea capacității de înțelegere, ca și simțul misiunii, adică să știi că ai un scop în viață. Despre acestea vom vorbi cu altă ocazie.
Până atunci, dorim cu toţii ca PNRR să se dovedească cu adevărat rezilient!
Rubricile și știrile de sănătate sunt susținute de CATENA – Farmacia Inimii.
„Citește, apreciază, distribuie!” – „Read, like, share!”
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook: https://www.facebook.com/Politikia.ro.