Circulația coronariană este unică prin faptul că inima este responsabilă pentru generarea presiunii sanguine necesare perfuzării întregului organism, dar și propriei perfuzii a miocardului. Deoarece contracția cardiacă este intim conectată la fluxul coronarian și livrarea de oxigen, balanța dintre cererea și oferta de oxigen este un factor determinant al funcționării pompei cardiace.
Pe fondul aterosclerozei, tonusul arterelor coronare este modulat de celulele endoteliale care căptușesc aceste vase sanguine. Ele eliberează mediatori chimici, care fie dilată vasul și nu permit depunerea de materiale care să formeze cheaguri, fie îngustează vasul și stimulează formarea trombilor. Prima situație se întâmplă, de exemplu, la cei care aleargă în aer liber, a doua la fumători și la cei care suferă emoții negative devastatoare.
Este cunoscut faptul că infarctul miocardic acut are o mulțime de factori de risc. Alături de cei clasici, cum sunt fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și creșterea colesterolului sanguin, apar factori noi, de exemplu sedentarismul cuplat adeseori cu obezitatea, care tinde să atingă nivelul de risc al fumatului. Emoțiile negative intense, generate de multe ori pe fondul depresiei cronice, constituie și ele un factor redutabil de risc pentru infarctul miocardic acut.
Din fericire, alegerile de duminica trecută s-au încheiat cu bine pentru frații noștri de peste Prut. Ca întotdeauna, o victorie este pigmentată și cu un dram de noroc, lipsa de comunicare din tabăra „fugarului” care a cerut cu furie boicotarea scrutinului în loc de simpla negare pe buletinul de vot fiind decisivă pentru trecerea referendumului proeuropean. Frustrarea învinșilor poate atinge cote incandescente, care pot degenera în instigare la conflicte sociale care, fie și numai la nivelul psihologic al stresului, pot crește riscul de infarct. Urmează o nouă rundă pentru președinție și parlamentarele de la primăvară, în care Maia Sandu și echipa sa vor schimba definitiv istoria „României de Est”.
În cariera mea m-am confruntat cu situații clinice în care, în mod evident, emoțiile profund negative au contribuit esențial, pe un teren de risc cardiovascular, la declanșarea infarctului.
Ca tânăr cardiolog, am fost de gardă tocmai în ziua sfertului de finală de la „Mondialul American” din 1994, când „Generația de Aur” a pierdut cu Suedia la loviturile de departajare. La scurt timp după acest eșec, au sosit două salvări, ambii pacienți având același diagnostic: infarct miocardic acut!
Un alt moment memorabil a fost dintr-o gardă de luni, după alegerile prezidențiale din anul 2009. La puțină vreme după anunțarea rezultatului final care năruia visul „președintelui de o zi”, a venit un pacient cu infarct miocardic acut generat tocmai de implicarea emoțională inadecvată pentru candidatul perdant.
Cum spuneam, emoțiile negative intense constituie un factor de risc redutabil pentru infarctul miocardic acut. Nu am sesizat în spațiul public date despre această temă în contextul recentului scrutin de la est de Prut, dar probabil că unii susținători anonimi ai cauzei care a pierdut referendumul ar fi putut avea ceva probleme coronariene.
Evident că orice doctor de inimă este oricând pregătit pentru a trata un infarct, deși nimeni nu ar dori ca emoțiile negative să se materializeze în sindroame coronariene acute. Credem că, printr-o bună înțelegere a sensului istoriei contemporane, magnitudinea statistică a infarctului cauzat de emoții negative devastatoare poate fi scăzută substanțial doar prin eliminarea cauzei!