Încă din perioada intrauterină, trebuie să ne obișnuim cu lupta, pregătindu-ne pentru travaliul venirii pe lume. De la naștere, trăim o pleiadă de încercări care au ca epilog resemnarea în fața uzurii biologice ireversibile. Am numit locurile unde se desfășoară aceste lupte „arenele vieții”. Bătăliile sunt fie între facțiuni rivale, fie ale întregii societăți împotriva unui inamic comun extrem de periculos.
Luptele dintre fracțiuni sunt cel mai bine ilustrate de o competiție sportivă, un proces sau un scrutin electoral. Aceste situații se finalizează invariabil prin victoria uneia dintre părți.
Un prim exemplu sportiv este derby-ul din Primera Division dintre Real Madrid și Barça. Debutat la începutul secolului 20, El Clasico a depășit 250 de meciuri și se apropie de 900 de goluri. Cele două super echipe se mențin în echilibru și, de fiecare dată, oferă spectacol total. În handbalul feminin, un moment inubliabil este meciul dintre CSM București și Györ din finala Ligii Campionilor EHF 2016, iar în baschet remarcăm rivalitatea dintre Galatasaray Istanbul și ȚSKA Moscova, simboluri sportive ale fostelor imperii otoman și sovietic. Cum spuneam, cineva trebuie să câștige într-un final, fie prin lovituri de departajare la fotbal, fie prin tie-break la tenis, cum s-a întâmplat recent la Paris, unde Nole a câștigat aurul olimpic la tenis după un meci extrem de echilibrat cu tânărul iberic Alcaraz.
La tribunal, combatanții sunt avocatul acuzării versus avocatul apărării. Regizori inspirați au pus în scenă procese geniale, exemple fiind 12 oameni furioși sau Kramer contra Kramer.
În politică, competiția clasică este între partidul de stânga și partidul de dreapta, cum este peste Atlantic între republicani și democrați, sau în Parlamentul European, între socialiști și populari.
Luptele întregii societăți împotriva unui inamic deosebit de periculos sunt exemplificate sugestiv de spital, biserică și administrația publică. În arena clinică, corpul medico-sanitar, în alianță cu pacienții și familiile lor, luptă împotriva fatalității produse de cel mai mare killer global. Boala cardiovasculară ucide anual la nivel planetar peste 17 milioane de oameni, număr la care se adaugă decesele prin cancer, victimele pandemiei Covid-19, ca și pierderi umane din zeci de alte cauze medicale. În spital, spiritul de echipă trebuie să funcționeze impecabil. La fel și în biserică, unde preotul și enoriașii luptă împotriva demonilor.
Al treilea exemplu este din administrația publică. La primărie, toți funcționarii, indiferent de culoarea politică, depun eforturi pentru generarea, votarea și dezvoltarea proiectelor care asigură bunul mers al lucrurilor și prosperitatea comunității. Inamicul comun se numește sărăcie. În toate aceste arene, spiritul de echipă este esențial: „Toți pentru unul, unul pentru toți!”.
Uneori, cele două tipuri coabitează, de exemplu, campania electorală pune partidele față în față în lupta pentru funcții administrative, după care lucrurile reintră în logica efortului comun pentru binele populației.
Nu avem de gând să vorbim astăzi despre lupta unuia împotriva tuturor, unde intră unii infractori care nu se pot alinia la normele societății, unele persoane cu probleme psihice, dar și „genii neînțelese” care, poate, s-au născut prea devreme. Cert este că interesul comunitar trebuie să prevaleze asupra interesului de grup și, mai ales, asupra celui personal.
Rubricile și știrile de sănătate sunt susținute de CATENA – Farmacia Inimii.
Trackback-uri/Pingback-uri