Timpul prezent ne oferă o perspectivă mult mai largă a medicinei decât cea cu care eram obișnuiți doar cu câțiva ani în urmă, aceea de a diagnostica și trata bolile curente pe timp de pace. Primăvara 2020 ne-a pus în față un inamic nou și foarte periculos, pe care nici acum nu putem spune că l-am învins în totalitate. Timp de aproape trei ani, Covidul a preluat capul de afiș al amenințărilor medicale, deși la nivelul cifrelor, tot bolile cardiovasculare au rămas și atunci killer-ul global nr. 1.

În anul de grație 2024 observăm un interes crescut pentru prevenția cardiovasculară, în mod special în Europa și, mai ales, în România. Tot în acest an, medicina de război a atins performanțe remarcabile după aproape 1.000 de zile pe frontul ruso-ucrainean și un an în Orientul Mijlociu.

Un celebru chirurg cardiac american spunea odată că, dacă prevenția cardiacă ar funcționa perfect, numărul pacienților care ar ajunge să fie operați pe cord ar tinde la zero. Realitatea secolului 21 este însă crudă din acest punct de vedere, numărul de intervenții invazive fiind în creștere.

La ultimul Congres al Societății Europene de Cardiologie desfășurat la Londra, la sfârșitul lunii august, s-a subliniat faptul că, în țările cu PIB înalt, obezitatea crește constant de câteva decenii, fără nicio intenție de plafonare. Obezitatea atrage după sine sedentarismul care este apreciat în prezent la un cuantum de risc echivalent fumatului. Poluarea atmosferică devine si ea o amenințare la adresa sănătății populațiilor metropolitane. Aceste situații sunt imperative pentru măsuri imediate și de amploare. Din păcate, „euroscleroza” descrisă recent de economistul Mario Draghi este evidentă și la nivelul prevenției cardiovasculare, unde „bătrânul continent” are de recuperat față de America de Nord și Arhipelagul Nipon.

Al 63-lea Congres Național de Cardiologie desfășurat la Sinaia, de o ținută științifică elevată, a preluat sloganul european al anului, punând prevenția pe primul plan. La nivel teritorial, de prevenție se ocupă Direcțiile de Sănătate Publică. Implicarea organizată a cardiologilor în acest demers este dezirabilă.

Ziua Mondială a Inimii a avut în însorita zi de 30 septembrie un impact mai mare decât de obicei. Fundația Română a Inimii îi încurajează pe medicii cardiologi să colaboreze cu edilii și activiștii de mediu pentru a realiza prevenția primordială adresată întregii populații prin concentrarea asupra condițiilor sociale și de mediu, reglementate printr-o politică legislativă națională. Totuși, și la nivel local se pot face multe, dacă există inițiativă, de exemplu, la Cluj s-a deschis în ultimul weekend a treia promenadă a inimii, traseu urban optimizat pentru jogging, mers pe bicicletă, role sau placă, patronat de Spitalul Clinic de Recuperare Cardiovasculară din “inima Transilvaniei”.

Trecând de la prevenție la medicina de război, remarcăm faptul că luni s-a împlinit un an de la declanșarea conflictului armat din Orientul Mijlociu și 957 de zile de la dezlănțuirea invaziei Armatei Roșii în Ucraina. În aceeași zi, președintele Federației Ruse a celebrat un sfert de veac de putere la a sa 72-a aniversare. Conflictul israelo-palestinian a izbucnit în urmă cu 76 de ani.

Cele două fronturi, aparent independente, au fuzionat pentru o zi, atunci când aviația israeliană a detonat baza militară rusă Hmeimim din Latakia-Siria, care gemea de armament iranian. În replică, propaganda de la Kremlin îi invită pe numeroșii evrei migrați din Rusia în ultimii ani să revină într-un loc sigur!

Totuși, dincolo de atrocitățile sale, războiul obligă știința medicală să progreseze. Și nu ne referim aici numai la traumatologie – prin intervenții chirurgicale în spitale de campanie, ci și la cardiologie – prin creșterea prevalenței cazurilor de hipertensiune arterială, infarct miocardic, fibrilație atrială, în condițiile imensului stres de pe front. Din același motiv, tulburările psihice sunt frecvente, de la frica de război a soldaților combatanți, la teama de bombardament a civililor ucraineni și, mai nou, a populației ruse din Kursk și Belgorod.

Bolile infecțioase apar mult mai ușor în promiscuitatea aferentă războiului, iar scăderea controlului asupra centralelor nucleare, ca și detonarea intenționată incumbă pericolul bolii de iradiere. În aceeași cheie, afectarea radioactivă a glandei tiroide interferă cu endocrinologia.

În sfârșit, dar extrem de important, medicina legală analizează evidențele și formulează diagnostice pe care se bazează măsurile punitive asupra celor care au comis crime de război.

Dacă războiul se va termina într-o bună zi, prevenția este permanentă, cu impact major asupra calității și cantității vieților noastre.

Rubricile și știrile de sănătate sunt susținute de CATENA – Farmacia Inimii.