Din ultima apariție a Jurnalului European de Cardiologie mi-au atras atenția unele idei care pot fi dezvoltate în articole de interes pentru cititorii noștri: efectele asupra inimii ale țigărilor electronice și, respectiv, ale sportului de anduranță.

Fumatul țigaretelor cu combustie este bine statuat ca factor de risc modificabil pentru bolile cardiovasculare, majoritatea tipurilor de cancer și bolile respiratorii acute și cronice. Un studiu recent publicat arată reducerea semnificativă a riscului de deces de toate cauzele la pacienții cărora li s-a implantat un stent (post PCI) care au trecut de la țigareta clasică la cea electronică comparativ cu cei care au rămas pe tutunul tradițional. Sunt întrebat de mai multă vreme dacă vapingul este preferabil țigaretei cu ardere. Potrivit ultimelor cercetări, riscul vascular este echivalent, dar avantajul e-cig s-ar materializa în riscuri mai mici pentru cancer și boli respiratorii. Cu alte cuvinte, fumatul rămâne oricum un ucigaș al arterelor coronare, cerebrale, pulmonare, intestinale, periferice, renale etc. Nicio vorbă însă în articol despre cei care ar fi trebuit să se lase definitiv de fumat după un infarct miocardic acut. Amintim faptul că momentul infarctului trebuie valorificat la maximum de medic în sensul convingerii pacientului să renunțe definitiv la acest viciu.

Ateroscleroza coronariană la atleți este un alt subiect de actualitate. Este unanim recunoscut faptul că activitatea fizică regulată reduce riscul cardiovascular. Totuși, nu ar trebui să ne asumăm faptul că un atlet este imun la boala coronariană ischemică, chiar dacă factorii tradiționali de risc cardiovascular par a fi bine stăpâniți. A excela în anumite aspecte ale sănătății nu echivalează cu protecția cardiovasculară totală. Medicina de precizie rămâne un deziderat, dar aplicarea unei logici matematice poate fi eronată în anumite situații. Cu alte cuvinte, cine se mișcă 30 de minute pe zi își reduce în mod cert riscul de infarct; cine face sport o oră pe zi, își mai reduce puțin acest risc; în contrast, cine face sport mai mult decât atât, nu mai este protejat suplimentar, iar uzura organismului începe să își spună cuvântul. Date recente arată că sportul de anduranță de mare intensitate (de exemplu, sprintul prelungit), de mare volum (zeci de kilometri) și pe termen lung (decenii) se poate asocia cu ateroscleroză coronariană.

În timp ce tensiometrul electronic măsura valorile presiunii sanguine ale unui pacient, pe fondul creșterii și descreșterii valorilor afișate pe ecran mă gândeam la valabilitatea acestui concept în științele biomedicale. Ontogeneza ființei umane de la embrion și până la moarte are o pantă ascendentă care atinge un punct culminant în jurul vârstei de 40 de ani, după care intră într-un declin adeseori simetric cu creșterea. Aplicând acest concept și la specia umană, ne putem imagina că evoluția începe din poziția ghemuit a maimuței lui Darwin, apoi se produce verticalizarea în poziție bipedă și, în final, se ajunge tot în poziția ghemuit, de data aceasta în fața unui laptop.

Această curbă este valabilă și în alte domenii. De exemplu, în geopolitică, toate imperiile au avut o perioadă de creștere, un apogeu și o perioadă descrescătoare, aspect imortalizat în mod genial de cărturarul nostru Dimitrie Cantemir vizavi de Imperiul Otoman. Declinul Imperiului Roman s-a concretizat prin împărțirea în entitățile de Apus și de Răsărit, al Uniunii Sovietice prin divizarea în Rusia, Ucraina și alte state mai mici. La fel, declinul Imperiilor Coloniale Britanic și Spaniol s-a realizat prin fărâmițare, faza finală a descreșterii fiind independența statelor care fuseseră încorporate în cadrul uniunii respective. Apropo de independență, aceste trei skech-uri vor fi dezvoltate, la un moment dat, în articole independente.

În concluzie, fumatul distruge coronarele indiferent de formula de administrare, iar efortul fizic trebuie făcut cu măsură! Inimă bună!

Rubricile și știrile de sănătate sunt susținute de CATENA – Farmacia Inimii.