Vin sărbătorile! Ni se întorc copiii acasă. Ni se întorc părinții, frații, vecinii. România se întoarce în România. Se întoarce de dorul celor dragi. Se întoarce la mirosul de cetină și sărmăluțe, la tăiatul porcului, la grătarul și țuiculița fiartă. România se întoarce cât să se mai simtă, puțin, acasă.
Apoi… pleacă! Pleacă pentru că a ajuns să nu mai iubească să trăiască aici. Pleacă pentru că și-a pierdut speranța într-un mai bine. Pleacă pentru că normalitatea întârzie.
47.000 de piteșteni au plecat doar în ultimii 20 de ani, de la un Referendum la celălalt.
Suntem un centru universitar, dar fără viață studențească, fără opțiuni de job-uri de calitate și timp liber pentru tineri, cu populație îmbătrânită și blazată.
Suntem în patria Dacia Renault, dar fără vlagă economică și cu mult în urma standardelor de civilizație.
Suntem campioni la numărul de spitale, dar fără a avea măcar unul care să ofere încredere și servicii civilizate.
Ne ratăm constant potențialul, deși, la Revoluție, am plecat printre primii la start.
România se întoarce acasă de Sărbători. Piteștiul se întoarce acasă. Și eu îmi aștept copiii cu același dor și cu speranța că anii ce vor veni noi, cei rămași, ne vom da mâna și vom așeza lucrurile puțin mai bine, mai frumos. Cu speranța că parte dintre cei plecați se vor întoarce, de data aceasta cu impulsul și dorința de a face ceva pentru a schimba lucrurile.
Pentru că se poate! Pentru că avem cu ce și pentru cine!
„Citește, apreciază, distribuie!” – „Read, like, share!”
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook: https://www.facebook.com/Politikia.ro.
