„Trăim printre forme – forme de cultură sau forme de actualitate – şi ne trecem unii altora forme, ne informăm, ne formăm neîncetat. Toată viaţa noastră e un schimb, un împrumut, o întrepătrundere de forme. Pe unele nui le putem însuşi, pe altele nu. Unele ne formează cu adevărat, altele ne deformează. Nu vă lăsaţi schimonosiţi – asta aş fi vroit să spun. Nimic nu e ca un izvor. Dar nu uitaţi că echilibrul vieţii noastre se creează dând totul şi neprimind decât ceva”. (Constantin Noica)
Se împlinesc astăzi 114 ani de la nașterea unuia dintre cei mai mari filosofi, publiciști și scriitori ai României, Constantin Noica.
Constantin Noica a rămas în istoria și conștiința românilor prin monumentala sa creație de o valoare fără egal. În profunzimea sa, opera lui Noica este o pledoarie pentru pietate, iubire și puterea rațională a omului.
Noica este legat de Muscel și de Argeș și prin „Manuscrisele de la Câmpulung”, care cuprind reflecții despre țărănime și burghezie, scrise în perioada 1951-1953.
Anul acesta se împlinesc 65 de ani de când filosoful Constantin Noica și-a încheiat perioada în care a avut domiciliu forțat la Câmpulung Muscel pentru o perioadă de aproape 10 ani. Acesta a locuit pe strada Cuza Vodă, din Vișoiul Vechi, sub Crețișoara, și în Vila Luca, tot în Vișoi, pe drumul spre Brașov.
Nu i-a fost ușor: „Trăiam din meditații cu 5 lei ora. Am predat de toate, până și săritura în lungime unei candidate la ICF”. După cum a mărturisit, perioada de ședere la Câmpulung i-a adus „cinci ani de delir cultural” împreună cu Alecu Paleologu și Mihai Banu.
Tot la Câmpulung s-au născut opere fundamentale ale lui Noica („Despărțirea de Goethe”, „Povestiri despre Hegel”) și ideile de bază care vor forma viitorul „Tratat de ontologie”.
La Câmpulung a cunoscut-o și pe a doua soție a sa, Mariana Nicolaide.
Noica rămâne Noica, iar „Manuscrisele de la Câmpulung” rămân „Manuscrisele de la Câmpulung”!
„Citește, apreciază, distribuie!” – „Read, like, share!”
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook: https://www.facebook.com/Politikia.ro.