Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Liberali din Curtea de Argeş are faima unui tip extrem de pragmatic, bun administrator şi reputat analist economic. Capacitatea de adaptare la cerinţele pieţii a permis conducerii firmei din nordul municipiului să reziste la toate greutăţile întâmpinate de-a lungul anilor. Inginerii Bogdan Frujină şi Liviu Nicolae au pus-o pe picioare, asigurând stabilitatea locurilor de muncă pentru un personal calificat, care prin standardul ridicat al produselor realizate şi-a câştigat un loc bine consolidat pe piaţă. Provocările perioadei de pandemie provocate de COVID-19 n-au impietat foarte mult asupra activităţii producătorului local de electrocasnice. L-am contactat pe ing. Liviu Nicolae şi i-am cerut o caracterizare a mediului economic actual, de care, la urma urmei, depinde şi standardul de viaţă al fiecăruia dintre noi. Analiza sa este de natură să-i pună pe gânduri şi pe factorii de conducere ai economiei.

Aripile avântului economic – retezate de lipsa stocurilor de materii prime

„În ceea ce ne priveşte, pe fondul sărbătoririi Anului Nou chinezesc, am intrat într-o perioadă de stagnare. Acum nu putem estima corect cât va dura… Să mă explic: noi importam mare parte a materiilor prime din marea ţară asiatică. Şi mă refer aici la granulele de mase plastice, la cabluri, termometre şi la alte aparate aduse la preţuri mici. În perioada sărbătoririi Anului Nou chinezesc, acolo încetează pe timp de circa o lună de zile întreaga activitate de producţie. Consecinţa directă ar fi scăderea îngrijorătoare a stocurilor unor firme româneşti sau chiar lipsurile de materii şi materiale amintite cu care se confruntă alte societăţi comerciale de la noi. Problemele create astfel sunt amplificate de o lipsă de containere şi de mijloace de transport, dar şi de creşterile de preţuri cu 20-30% la cupru şi alamă, cu 40-50% la cabluri şi cu 10-15% la electrice şi electrocasnice. De circa două săptămâni, multe dintre firmele româneşti sunt descoperite la stocurile acestor materiale absolut necesare producţiei, cu precădere la granulele de masă plastică, al căror preţ pur şi simplu a explodat. La fel s-a întâmplat şi cu preţul transportului containerelor, care a crescut de la circa 2.000$ pe bucată la 10.000 $!… Deşi la prima vedere, unora le-ar putea părea o anomalie, aceasta este situaţia reală cu care ne confruntăm. Şi n-ar fi exclus ca toate aceste creşteri de-a dreptul explozive, survenite poate şi din anumite calcule pe care mă abţin să le calific, să conducă în viitorul apropiat la dublarea preţurilor multor produse româneşti din gama electricelor, electrocasnicelor şi nu numai!…

Personal sunt cu totul de acord cu recomandarea premierului Cîţu, de a ne folosi inteligenţa şi capacităţile proprii pentru a produce noi înşine şi a scăpa de dependenţa de importuri. Numai că asemenea strategie se poate aplica pe termen lung şi necesită sume de bani de care noi, cei cu firme mici, nu dispunem. Şi nu putem spera nici la ajutoare din partea statului, care a fost şi rămâne puţin interesat de pregătirea personalului calificat, a cărui lipsă este tot mai acut resimţită în toate domeniile. De ani de zile noi am cerut o reformă a educaţiei prin reînfiinţarea şcolilor profesionale. Oare este atât de greu de priceput de către factorii responsabili necesitatea acoperirii cât mai rapide a deficitului acut de forţă de muncă specializată în firmele axate pe producţia de bunuri materiale de strictă necesitate?…

Paradoxal, chiar şi aşa, în această perioadă dur minată de pandemie, economia noastră pare să duduie – cum spunea cândva un oficial guvernamental. Şi nu este departe de adevăr, dacă dăm la o parte industria textilă sau HoReCa – afectate cel mai puternic de restricţiile impuse de pandemie. Pentru noi, la ora actuală, cea mai mare durere este aceea că lipsa stocurilor de materii prime ne limitează posibilităţile de a onora comenzile primite. Piaţa este goală şi se simte o lipsă a unor produse, pe care comercianţii încearcă s-o acopere prin comenzi. Numărul acestora a crescut exponenţial şi avem chiar situaţii în care am încasat în avans plăţi de la beneficiarii cu care avem contracte. Volumul nostru de vânzări a crescut substanţial, dar nu ştiu cât îl vom mai putea menţine… Noi ştim ce avem de făcut, avem comenzi ce acoperă lunile februarie şi martie, dar ne este destul de greu să ne descurcăm în asemenea condiţii. Cauzele acestei situaţii paradoxale ţin de lipsa materiilor prime şi materialelor din import, explozia preţurilor la acestea şi la transport, precum şi deficitul de mână de lucru calificată. Acoperirea lipsei de produse resimţite pe piaţă devine tot mai greu de realizat pe termen scurt şi poate chiar mediu. Personal mă tem de o criză economică dură, amplificată de o inflaţie masivă şi chiar de altceva mult mai grav, Doamne fereşte!… Şi asta deoarece, pe zi ce trece, pare că jocul economic se virusează, ca să nu zic că intră sub controlul pandemiei. Oricum ar fi, trebuie să strângem rândurile, pentru că doar împreună vom putea depăşi greutăţile cu care ne vom confrunta în continuare!”, a declarat ing. Liviu Nicolae.

„Citește, apreciază, distribuie!” – „Read, like, share!”
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook: https://www.facebook.com/Politikia.ro.