Institutul Naţional al Patrimoniului – Lista Indicativă a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO s-a îmbogățit cu patru noi poziții: Ctitorii domneşti din Ţara Românească şi Moldova, Reşedinţe Regale din Sinaia, Foste închisori comuniste din România şi Peştera Movile!

Comitetul Patrimoniului Mondial a adoptat vineri decizia de completare a Listei Indicative a României cu patru noi poziții. Institutul Național al Patrimoniului a transmis în luna aprilie către Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO formularele pentru cele patru bunuri – trei culturale și unul natural – care, prin calitățile excepționale ce fundamentează valoarea culturală sau naturală, au potențialul de a fi recunoscute la nivel internațional pentru importanța excepțională pe care o au pentru generațiile prezente și viitoare.

– Ctitorii domneşti din Ţara Românească şi Moldova – https://whc.unesco.org/en/tentativelists/6763/ – Biserica episcopală „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeșului din Curtea de Argeș şi Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași – capodopere ale arhitecturii medievale din Țara Românească și Moldova, au fost edificate de Neagoe Basarab şi Vasile Lupu, domnitori ce s-au poziționat ca protectori ai Ortodoxiei est-europene. În contextul procesului de modernizare a statul român, Regele Carol I a susținut restaurarea acestora de către arhitectul francez André Lecomte du Noüy. Chiar dacă aceste intervenții pot fi astăzi criticate ca fiind excesive, ele au avut o contribuție importantă la punerea bazelor sistemului de protecție a patrimoniului în România.

Reşedinţe Regale din Sinaia – https://whc.unesco.org/en/tentativelists/6764/ – construite de Familia Regală a României ca leagăn al noii dinastii, au devenit după 1878 un simbol al independenței și modernizării Statului Român. Dezvoltat de-a lungul a aproape jumătate de secol prin cooperarea a unor echipe internaționale și interdisciplinare de arhitecți, artiști, meșteri, grădinari din întreaga Europă, Ansamblul de la Sinaia – în special castelele Peleș și Pelișor și grădinile care le înconjoară – reprezintă un exemplu remarcabil de arhitectură a reședințelor regale, o ilustrare de înaltă ținută a curentelor Istorist și Art Nouveau și a tehnicilor inginerești inovative.

Foste închisori comuniste din România – https://whc.unesco.org/en/tentativelists/6760/ – Fortul nr. 13 Jilava, Închisoarea de la Râmnicu Sărat, Închisoarea Pitești, Fostul Penitenciar de la Făgăraș și Fostul Penitenciar de la Sighetu Marmației – locuri ce păstrează și onorează memoria victimelor regimului comunist care au suferit sau au pierit pentru opoziția lor față de regim. Această selecție ilustrează tipologii diferite atât ale experimentelor opresive ale regimului, cât și ale sistemelor de detenție în care mii de nevinovați au pierit și despre care mii de supraviețuitori au depus mărturii impresionante.

Peştera Movile – https://whc.unesco.org/en/tentativelists/6761/ reprezintă poarta de acces către un ecosistem subteran extraordinar, complet izolat de suprafață, care adăpostește o biocenoză extrem de bogată și de diversă, alcătuită din 47 de specii de nevertebrate, dintre care 22 sunt endemice pentru acest ecosistem, nemaifiind întâlnite nicăieri în lume.

Mulțumim tuturor colaboratorilor și instituțiilor implicate în acest efort comun care se înscrie într-un demers mai amplu al Ministerului Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, dedicat definitivării formularelor pentru o serie de alte 11 poziții incluse în versiunea revizuită a Listei Indicative a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Informații despre alte bunuri înscrise în Lista Indicativă a României sunt disponibile pe site-ul UNESCO: https://whc.unesco.org/en/tentativelists/…. Următorul dosar de nominalizare pe care România îl are în pregătire este dosarul transnațional – împreună cu Bulgaria, Croația și Serbia – Frontierele Imperiului Roman – Limesul Dunărean, segmentul estic – https://whc.unesco.org/en/tentativelists/6446/.