Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova şi Ţara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.
Procesul a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia şi Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 şi 1835 şi lichidarea posturilor vamale între cele două ţări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul Războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambiţiile geopolitice ale imperiului rus la Dunărea de Jos, fără a consolida efectiv imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857, a dus la Convenţia de la Paris, din 1858, o înţelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune. La începutul anului 1859, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar Constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.
Organizația AUR Curtea de Argeș a adus astăzi un pios omagiu înaintașilor care au pus bazele Unirii Principatelor Române și a marcat această zi istorică printr-o serie de manifestări. Astfel, de la ora 10.00, coordonatorul Gina Grigorescu a fost însoţită astăzi de colegi, alături de care a depus o coroană de flori la Monumentul Veteranilor din parcul de la Centrul de Cultură şi Arte „George Topîrceanu”. În continuare, cei aproximativ 30 de membri şi simpatizanţi AUR Curtea de Argeş s-au prins într-o tradiţională Horă a Unirii, aşa cum le stă bine adevăraţilor patrioţi care au respect pentru cei care au pus bazele patriei pe care o numim astăzi cu mândrie România.
„Unirea e singura stare politică ce putea să asigure viitorul nostru și să ne permită a da țării organizarea ce o așteaptă de atât de mult timp, aşa cum inspirat spunea domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Familia, Națiunea, Credința și Libertatea sunt cei patru piloni doctrinari ai AUR. Cu cât jertfești mai mult pentru altul, pentru un crez, pentru binele comun, cu atât dovedești o iubire mai mare. Fără sacrificii nu se construiește nimic durabil, iar fără dragoste nu există spirit de sacrificiu! Capacitatea de dăruire a unei persoane dă măsura dragostei sale. Să nu-i uităm pe înaintaşii noştri, să le purtăm amintire luminoasă, să trăim plenar şi ne făurim viitorul pe care îl merităm după munca depusă! La mulţi ani, români! La mulţi ani ani, argeşeni!”, a transmis Gina Grigorescu.
„Citește, apreciază, distribuie!” – „Read, like, share!”
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook: https://www.facebook.com/Politikia.ro.
