🧱 Castrul Roman Jidova, aflat în administrarea Muzeului Județean Argeș, a intrat în Patrimoniul UNESCO. De fapt, este vorba despre întreaga linie de fortificații construită de Imperiul Roman în Dacia, Castrul mare din punctul „Jidova” – Câmpulung fiind cea mai importantă şi mai bine păstrată construcţie militară de acest gen de pe traseul Limesului Transalutanus, fiind în acelaşi timp şi singura edificată din piatră.

🗂️ România a depus, în ianuarie 2023, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, dosarul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman – Dacia, iar sâmbătă, 27 iulie 2024, dosarul a primit acceptul pentru a fi inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Tot sâmbătă, UNESCO și-a dat acceptul și pentru Ansamblul monumental „Calea Eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu.

🏛️ Ansamblul de fortificații, în care Castrul Roman Jidova este cel mai important, este primul element din Argeș aflat în Patrimoniul UNESCO, Mânăstirea Curtea de Argeș fiind pe lista de așteptare.

125 de kilometri din cei 235, adică mai mult de jumătate din limesul transalutan se află pe teritoriul judeţului Argeş. În județul nostru sunt și 10 din cele 15 castre pe teritoriile localităților Câmpulung, Rucăr, Purcăreni, Albota, Săpata, Urluieni și Izbăşeşti.

De precizat că Frontierele Imperiului Roman – Dacia reprezintă cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman și, în afară de acest sector terestru, mai cuprinde și sectoarele fluviale, caracterizate prin tipuri, amplasări și densități variate de instalații militare distribuite în teritoriu, având o lungime de o mie de kilometri.

💬 „Putem să anunțăm cu bucurie și cu mândrie că județul Argeș a fost inclus pe lista UNESCO, prin decizia Comitetului Patrimoniului Mondial organizat în India, la New Delhi, weekend-ul trecut, prin șapte edificii cuprinse în Limes Transalutanus. Este vorba despre obiective cu care ne mândrim, unul dintre ele – Castrul Roman Jidova – fiind în proprietatea Consiliului Județean Argeș și în administrarea Muzeului Județean Argeș. Cu această ocazie, iată că Argeșul intră în lista selectă a județelor, a regiunilor care au în patrimoniu obiective cuprinse în lista UNESCO. Profit de ocazie pentru a invita publicul iubitor de frumos și de istorie să treacă pragul castrului nostru aflat în vecinătatea municipiului Câmpulung” – Adrian Dumitru Bughiu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș.

💬 „Este o onoare și o bucurie faptul că Limesul Transalutanus din frontiera Daciei, alături de monumentul lui Constantin Brâncuși, sunt înscrise pe lista UNESCO. Și Mânăstirea Curtea de Argeș, un alt obiectiv important pentru județul nostru se află pe lista de așteptare și sperăm ca într-un timp cât mai scurt și această capodoperă să fie pe lista UNESCO. A fost o muncă titanică a Comisiei Limes de mai mulți ani. Consiliul Județean Argeș este proprietar și prin Muzeul Județean Argeș administrează singurul castru construit din piatră de pe acest Limes – Castrul Roman Jidova, din Câmpulung. Aici funcționează și singurul muzeu cu expoziție permanentă dedicată Limes-ului, unde expunem obiecte descoperite în urma cercetărilor arheologice sistematice. Ne bucură acest lucru și nutrim ferma convingere că, prin ajutorul Consiliului Județean Argeș, Castrul Roman Jidova va fi restaurat și va fi adus la adevarata sa valoare pentru a fi prezentat astfel marelui public” – Cornel Popescu, manager Muzeul Județean Argeș.

➡️ Castrul a fost construit în 190-211 (în timpul împăraţilor romani Commodus şi Septimius Severus) şi distrus de invazia carpilor în anii 244-245. La începutul secolului al III-lea, zona de sud est a provinciei Dacia a fost puternic amenințată de barbari. Construirea acestei linii de fortificații a însemnat o dublare a liniei de castre de pe Valea Oltului. De la „Jidova” provine şi o atestare expresă a trupei militare din armata imperială romană ce a activat pe limesul transalutan, fiind cantonată în acest castru. Este vorba despre aproximativ 500 de soldați din cohors I Flavia Commagenorum (Siria). Unitatea militară avea garnizoana în castrul Acidava (Enoșesti-Piatra Olt) de pe limes alutanus, între cele două limes-uri existând operațiuni și schimburi permanente, dictate de realitățile perioadei respective. Detașamentul de commageni de la Jidova era de cavalerie pentru a se deplasa mai ușor în relieful muntos, cu depresiuni și văi greu accesibile.

🔰 În incinta castrului se păstrează o parte din clădirile romane (Principia – comandamentul, Praetorium – clădirea comandantului, clădirea ofiţerilor, Horreum – magazia de cereale). Pe latura de sud a fost reconstituit un turn de curtină şi, parţial, turnurile porţii Praetoria (poarta principală de intrare), turnul semirotund din colţul de sud-vest, cât şi celelalte turnuri ale porţilor Decumana, Dextra şi Sinistra de pe laturile nord, est şi vest. Castrul mare din punctul „Jidova” a fost descoperit de Dimitrie Butculescu în 1876.

📜 Expoziţia, deschisă în 1970, cuprinde obiecte descoperite în cercetările arheologice de pe Limes transalutanus şi, cu precădere, obiecte descoperite în cercetările din Castrul Jidova. Sunt expuse obiecte din ceramică (opaiţe, cărămizi şi fragmente de ţigle cu inscripţii, amfore, piese de pavimentum şi mozaic, piese pentru hypocaustum), arme (vârfuri de săgeţi, suliţe, cuţite), accesorii de echipament militar etc.

Castrul are formă dreptunghiulară, cu laturile de 132 m și 98 m. În partea centrală a incintei au fost clădite horreum (magazia de cereale), clădirea ofițerilor, principalia (comandamentul), praetorium (clădirea comandamentului castrului).

🧱 De o parte și de alta a acestor construcții de piatră, la nord și la sud, erau plasate hibernalia (barăcile soldaților). Aici poate fi văzut și ingeniosul sistem de încălzire specific tehnicii romane, aşa-numitul hypocaustum, reconstituit în locuința comandantului.

✅ În 2022, Consiliului Județean Argeș a aprobat proiectul privind „Reabilitarea, conservarea și punerea în valoare a Castrului Roman Jidova”, proiect ce va fi depus spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

➡️ Proiectul prevede lucrări de restaurare, consolidare și punere în valoare a porții principale de acces în castru – poarta Praetorian, precum și punerea în valoare și includerea în circuitul de vizitare a “clădirii ofițerilor” și a apartamentului centurionului din baraca aflată în retentura dextra. De asemenea, proiectul prevede și intervenții de reconsolidare a zonelor restaurate în anii ’70 și ’80, păstrând cota de nivel până la care au fost ridicate zidurile construcțiilor antice la momentul respectiv. Intenția este de a reface expoziția permanentă a sitului utilizând instalații de tip Virtual reality și alte tehnici multi-media și, evident, pentru că aici este practic un loc unde se desfășoară în continuare activitate arheologică, se dorește organizarea unui centru științific de studiere a limes-ului transalutan.