Nu este niciun secret că societatea noastră poartă și acum traumele trecerii prin comunism, un regim care nu doar că ne-a ținut în loc, dar ne-a întors în timp, ne-a distrus valorile, ne-a divizat, ne-a învățat să trăim în frică și cu capul plecat în fața vătafilor vremii. Am constatat asta cu și mai multă intensitate în aceste zile în care luptăm să salvăm Pădurea Trivale de cei care au aruncat-o din nou în mâinile rechinilor imobiliari.
Vulnerabili, abandonați, manipulați, educați într-un nou set de „valori” generat și susținut de new-media (care au coborât ștacheta până la limita cu imbecilitatea), compromiși sau cumpărați de sistem, conduși de peste 30 de ani de o administrație PSD a cărei incompetență, ticăloșie și corupție au fost egalate doar de tupeu, piteștenii au fost tentați, mai degrabă, să se resemneze în fața sistemului, să i se supună docil sau să caute protecţia găştilor de partid pentru a putea supraviețui cât de cât confortabil și fără prea multe dureri de cap.
Solidaritatea socială și spiritul comunitar au fost înlocuite de solidaritățile interesate, de clientelism. Ca și pe vremea comunismului, fiecare se descurcă… așa cum poate. Orice compromis este justificat de convingerea că realitatea nu poate fi influențată. „Suntem prea mici, ce putem face noi? PSD controlează tot, de la presă, la instituții” – aud de cele mai multe ori.
Elita, atâta câtă mai este, care ar fi trebuit să fie cea care scapă turma și care oferă niște borne valorice, a pactizat și ea, în bună parte, cu sistemul, semn că inteligența, titlurile academice și caracterul, de multe ori, nu își fac loc în același individ. Mediul academic, în mod teoretic un girant al echilibrului în discursul public, se ploconește sub ochii unei întregi comunități. E trist să vezi cum formatori de generații, care ar trebui să sădească în sufletele tinerilor valori morale și principii de viață, pactizează cu personaje care de ani de zile demonstrează cât de nocive sunt pentru comunitate.
Nici mediul de afaceri nu a luat suficientă distanță de complicitățile cu statul. În loc să gireze administrații competente și să pună umărul la dezvoltarea comunității lor, fraternizează cu șacalii din conducerea Primăriei pentru o mână de mărunțiș.
Parte din presă, în frunte cu șeful ei, este întâiul bodyguard al puterii locale.
După mai bine de 30 de ani, Piteștiul nostru încă trăiește epoca de aur a fricii, a obedienței, a fugii de responsabilitate individuală și colectivă. Jupânii de oraș și de partid urlă la subalternii plătiți din bani publici că nu aplaudă suficient de tare, că nu dau suficiente Like-uri, că nu îi denigrează cu suficient de multă ură pe cei care îndrăznesc să aibă altă opinie. Ceaușescu ar fi fost invidios pe concursul de obediență publică ce se desfășoară sub ochii noștri.
Din păcate, tot acest spectacol grotesc se va întoarce împotriva copiilor și nepoților noștri. Ce fel de societate pregătim pentru ei? Ce exemplu le dăm? Îi vrem și pe ei tot așa, obedienți, resemnați, ploconiți în fața imposturii, incompetenței și prostiei?
Trăim într-o imensă minciună, iar sub căciula pe care ne-o furăm mai distrugem încă o generație. Una care ar fi putut să ne vadă trăind ceva mai frumos și mai demn decât părinții noștri.
Știu că nu este ușor, dar e momentul să ne uităm bine în ochii copiilor noștri și să luăm de acolo curajul și motivația de a fi niște oameni mai buni. Pentru ei. Pentru noi. Pentru comunitatea noastră. Pentru țara noastră!
„Citește, apreciază, distribuie!” – „Read, like, share!”
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook: https://www.facebook.com/Politikia.ro.